Sari direct la conținut

„Este greu de imaginat că, în condiții democratice, Zelenski ar putea fi reales”. Cine este principalul contracandidat – Interviu cu un politolog de la Kiev

HotNews.ro
„Este greu de imaginat că, în condiții democratice, Zelenski ar putea fi reales”. Cine este principalul contracandidat – Interviu cu un politolog de la Kiev
Volodimir Zelenski. Sursă foto: Michael Kappeler / DPA / Profimedia

„Încercați să dictați ceva unei armate cu un milion de oameni, cum este Ucraina, și veți vedea că nu e simplu”, răspunde tranșant politologul de la Kiev Evghen Magda, întrebat dacă vede o încheiere a războiului după așteptata întâlnire dintre Trump și Putin.  Într-un interviu pentru publicul HotNews, analistul a vorbit și despre viața politică din Ucraina în această perioadă și spune că actualul președinte are șanse minime de a fi reales în funcție pentru că toate deciziile pe care le va lua de acum înainte nu vor fi deloc populare.

  • „Slujitorul Poporului”, partidul cu care Zelenski a câștigat alegerile în 2019, este un proiect care nu mai are nicio utilitate”, spune politologul ucrainean.

Mandatul actualului șef de stat de la Kiev, Volodymyr Zelenski, a expirat încă din mai 2024. Cu toate acestea sunt puține șanse de organizare a noi alegeri în acest an, din cauza războiului, după cum explică Evghen Magda, politolog ucrainean, istoric, director al Institutului de Politică Mondială și autor al mai multor cărți despre evenimentele politice din Ucraina, dar și despre atacurile hibride ale Federației Ruse. 

Subiectul organizării alegerilor în Ucraina periodic este discutat în spațiul mediatic din aceasta țară. Recent, publicația RBK-Ucraina” a publicat un material în care a scris, printre altele, că la următoarele alegeri, partidul de guvernământ planifică să schimbe denumirea din „Slujitorul Poporului” în „Blocul Zelenski”, iar SUA ar exercita o presiune mai mare decât UE pentru organizarea alegerilor în Ucraina.

Credeți că este posibil ca alegerile prezidențiale să aibă loc înainte de sfârșitul anului 2025?
– Evghen Magda: Deși suntem la început de an, nu văd premise pentru organizarea alegerilor. Pentru că alegerile nu înseamnă doar procesul mecanic de a introduce buletinele de vot în urnă, ci reprezintă o procedură democratică, care presupune și recunoașterea rezultatelor din partea comunității internaționale sau, cel puțin, a lumii civilizate. 

Acțiunile militare în desfășurare, cele mai ample din lumea contemporană, milioanele de ucraineni care se află în străinătate și care, evident, nu vor putea vota, imposibilitatea de a atrage observatori străini – toate acestea fac organizarea alegerilor un scenariu extrem de puțin probabil. 

Știu că pe coridoarele puterii se discută despre posibilitatea votului electronic, dar nu îmi amintesc nicio țară de dimensiunea Ucrainei unde să fi avut loc vot electronic pentru alegerile prezidențiale sau parlamentare, iar acest lucru să fi fost recunoscut și perceput ca fiind normal. 

În același timp, autoritățile ucrainene nu au comunicat suficient cu partenerii lor occidentali și nu au explicat destul de clar că, în condiții de război, legislația ucraineană nu prevede organizarea de alegeri. 

Iar comparația cu situația din Statele Unite, din 1944, când au avut loc alegeri prezidențiale, este absolut incorectă, deoarece în SUA nu existau ocupanți, în timp ce, în cazul nostru, aproximativ 20% din țară este ocupată. Acesta este, de asemenea, un aspect foarte important. De fapt, sunt mulți factori. 

Înțeleg că, în lumea occidentală, probabil există aspirația de a vedea o nouă conducere ucraineană. Observ că și unii se pregătesc pentru alegeri în Ucraina. Acesta este, de asemenea, un fapt, și nu putem să-l negăm. Totuși, din punct de vedere logic, nu văd sensul organizării alegerilor în acest moment. 

„Nu mai există o majoritate monocoloră în Parlamentul Ucrainei”

– Ați menționat că există oameni în Ucraina care se pregătesc pentru alegeri. Ne-ați putea spune cine sunt aceștia și ce metode folosesc pentru a se pregăti? De altfel, există, în general, o luptă politică în interiorul Ucrainei în timpul războiului?
Să știți că, de fapt, lupta politică se desfășoară pe un singur ax: între forțele proruse și cele patriotice. Adică cei care, într-un fel sau altul, sunt proruși încearcă adesea să găsească o oportunitate.

Cu toate acestea, în prezent, nu există o luptă politică propriu-zisă, deoarece evenimentele publice sunt restricționate prin lege pe durata războiului. Rada Supremă (n.r. – Parlamentul), care a fost formată în 2019, funcționează deja de peste cinci ani și, de asemenea, nu poate fi realeasă în acest moment. 

De fapt, nu mai există o majoritate monocoloră în Rada, iar acest lucru este evident pentru toată lumea. Însă, în locul unei lupte politice clare, se poate observa o „luptă tactică de faulturi minore”, ca să spun așa, mai ales în canalele de Telegram. 

Cred că, în prezent, aceste canale au devenit principala sursă de informații pentru mulți ucraineni. Și aceasta este, în opinia mea, o problemă, deoarece deseori transmit informații neverificate, uneori false, care dezinformează mai degrabă decât oferă o perspectivă obiectivă.  

– Au mai rămas politicieni proruși în Ucraina? Sau vă referiți la persoanele care au părăsit Ucraina și care promovează o retorică mai mult sau mai puțin fină prorusă?
Au rămas cei care reprezentau partidul „Platforma de Opoziție – Pentru Viață”, care mereu a pledat pentru un parteneriat cu Rusia. Deși partidul mai este reprezentat în Parlament, unii, cei care s-au compromis complet, au părăsit Ucraina, iar cei care consideră că nu li se pot aduce reproșuri au rămas în țară. 

Evident, cu speranța că încercările și dificultățile prin care trec cetățenii ucraineni vor deveni, pentru mulți, un factor care să faciliteze folosirea mijloacelor de influență, precum mita sau alte forme de propagandă, pentru a convinge că trebuie să obținem pacea cu Rusia cu orice preț. Este doar o ipoteză. Deocamdată, cred că niciun politician ucrainean serios nu va îndrăzni să vorbească despre pacea cu Rusia. 

„După încheierea războiului multe întrebări incomode vor fi adresate autorităților”

Politologul ucrainean Evghen Magda. FOTO: Arhiva personală

– În ceea ce privește cota lui Zelenski: un articol al publicației RBK-Ucraina sugerează că la următoarele alegeri actualul președinte nu va folosi brandul „Slujitorul Poporului”, iar echipa sa ar merge sub denumirea „Blocul Zelenski”. În opinia dumneavoastră, cum poate fi apreciată cota lui Zelenski, în condițiile războiului?
-Faptul că Zelenski rămâne în prezent cel mai popular politician din țară nu este deloc surprinzător. Este președinte, comandantul suprem al armatei, apare constant la televizor și este mereu prezent în spațiul informațional. Așadar, acest lucru este de așteptat, mai ales că nu s-a dat startul oficial pentru alegeri și nu există campanii electorale ale altor candidați.  

Cât despre faptul că „Slujitorul Poporului” nu va mai exista ca partid, este un fapt absolut evident. Am vorbit despre asta încă acum câteva luni, deoarece acest proiect este complet discreditat, fără vreo utilitate și fără vreo substanță vie, voi spune așa. 

Probabil va fi un caz unic când o forță politică care a obținut majoritatea în Parlament nu va fi reprezentată la următoarele alegeri. Acest lucru spune multe despre calitatea acestei formațiuni politice și a celor care au creat-o. Despre greșelile lui Zelenski, probabil ar trebui să discutăm nu acum, ci cel puțin după încheierea războiului și începerea procesului de alegeri. Sunt sigur că se va discuta mult pe acest subiect. 

Oricum, este clar că Zelenski a avut parte de cele mai grele încercări dintre toți președinții ucraineni, și acest lucru este indiscutabil. În același timp, este evident că asupra lui va cădea cea mai mare parte a responsabilității pentru greșelile și eșecurile din timpul războiului: concentrarea puterii implică și concentrarea responsabilității.  

Legislația ucraineană prevede că, în timpul războiului, președintele, în calitatea sa de comandant suprem, primește puteri suplimentare, ceea ce este logic. Totuși, după încheierea războiului și ridicarea stării de război, multe întrebări incomode vor fi adresate autorităților. Nu vor mai putea spune „Tăceți, că altfel atacă Putin”, pentru că Putin deja a atacat.  

– Câte mandate în Rada Supremă ar obține echipa lui Zelenski, indiferent de denumirea sa? Este o situație ipotetică pentru situația în care s-ar organiza alegeri. 
– Problema este următoarea: la sfârșitul anului 2019, în Ucraina a fost adoptat un Cod Electoral care prevede alegeri parlamentare pe liste de partid deschise. Un astfel de format nu a fost niciodată folosit în alegerile parlamentare din Ucraina. Mă îndoiesc că alegerile se vor desfășura conform acestui format. Probabil se va păstra modelul din 2019, cu jumătate din mandate distribuite pe liste de partid și jumătate prin circumscripții uninominale. 

Dar, sincer, este prea devreme să vorbim despre asta. Este absolut clar că echipa lui Zelenski, grupul său de susținători sau oricum s-ar numi, nu va mai avea o majoritate absolută. Acest lucru este evident. Probabil că echipa lui Zelenski nu va obține mai puțin de 10%, deoarece în orice țară post-sovietică, pentru putere votează întotdeauna cel puțin 10%. Acesta este un fapt. Dar, din nou, nu există claritate cu privire la ce alegeri vor avea loc mai întâi, prezidențiale sau parlamentare. Este o întrebare importantă. Consider că, deși este dificil pentru un cititor străin să înțeleagă situația din Ucraina, Zelenski, în prezent, nu mai are aproape nicio oportunitate de a lua decizii populare. 

Cred că deciziile care puteau provoca aplauze s-a epuizat. Venirea lui Trump la putere va închide complet acest subiect. Cred că cariera politică a lui Zelenski nu va mai fi niciodată la fel ca în 2019.

– Adică spuneți că un nou mandat pentru Zelenski nu este posibil?
– Eu îmi imaginez cu greu că va fi reales președinte al Ucrainei. Aici este un moment important: în Ucraina, doar un singur președinte a fost reales pentru un al doilea mandat – Leonid Kuchma. 

El a candidat atunci pe modelul rusesc de tip „votează sau vei pierde”. Campania sa a fost una puternică, susținută de resurse administrative. Principalul său adversar în turul doi a fost comunistul Petro Simonenko. Este greu de imaginat că, în condiții democratice, după tot ce s-a întâmplat, Zelenski ar putea fi reales. 

Cine este principalul contracandidat al lui Zelenski

Generalul Valerii Zalujnii, Foto: Ukraine Presidency / Zuma Press / Profimedia
Generalul Valerii Zalujnii, Foto: Ukraine Presidency / Zuma Press / Profimedia

– Care este, în opinia dumneavoastră, principalul său adversar sau persoana care are șanse reale să ocupe funcția de președinte al Ucrainei?
– Potrivit cotei pe care o are – Valeri Zalujnîi (n.r.- fostul comandant al Armatei Ucrainei, demis de Zelenski în februarie 2024). El este considerat principalul contracandidat. Totuși, Zalujnîi nu a declarat că va candida și face bine, deoarece, dacă ar face acest lucru, ar deveni imediat ținta atacurilor informaționale. Este clar că și alți politicieni experimentați, precum Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko, vor participa la alegeri. 

Dar Zalujnîi este văzut ca principalul pretendent. Și RBK menționează acest lucru, însă îl compară cu Iușcenko. Totuși, situația lui Zalujnîi este complet diferită. Iușcenko a participat la alegeri cu un mandat de deputat, iar un an mai devreme a ocupat funcția de prim-ministru. Experiența lui Zalujnîi este însă alta: șansele sale reflectă reacția societății ucrainene la război. Deci, contextul este altul. 

„Dacă critici guvernul, trebuie să fii conștient că poți alimenta propaganda rusă”

– Aș vrea să vă întreb, tot în acest context, despre spațiul mediatic din Ucraina. Înțeleg că există telemaratonul „Știrile Unitare”. Totuși, unele canale par să critice mai activ administrația lui Zelenski. Care este nivelul libertății de a critica în Ucraina? 
– Este o întrebare dificilă. Criticând guvernul, trebuie să fii conștient că poți alimenta propaganda rusă. Totuși, dacă trei canale – „Preamoi”, „Espreso” și „5” (“Piatîi”) – au fost eliminate din difuzarea digitală fără vreun motiv clar, este evident că există probleme. 

Popularitatea YouTube-ului crește, depășind chiar televiziunea clasică. Faptul că postul public de televiziune s-a retras din acest maraton este un indicator că nu totul este în regulă acolo.  

„Încercați să dictați ceva unei țări cu armata de un milion de oameni”

– Credeți că există posibilitatea unei întâlniri între Putin și Trump? Se spune că va avea loc mai întâi o convorbire telefonică, urmată de o eventuală întâlnire. Credeți că va exista un moment decisiv în acest a în ceea ce privește negocierile și încheierea războiului?
– Eu înțeleg un lucru clar: Putin vrea să se întâlnească cu Trump pentru ca Trump să valideze Moscova ca un centru de influență asupra evenimentelor politice și asupra spațiului post-sovietic, cel puțin. 

De exemplu, înțeleg perfect că Putin nu intenționează să negocieze direct cu Ucraina. Pentru el, să negocieze cu Ucraina ar însemna să recunoască Ucraina ca egală Rusiei. Și asta ar fi o situație complet diferită. De aceea, cred că în acest moment nu există o claritate în această privință. Înțeleg că Rusia va încerca să organizeze ceva până pe 9 mai, înainte de celebrarea a 80 de ani de la victoria asupra nazismului. Dar nu cred că la Casa Albă sunt atât de naivi încât să danseze pe muzica lui Putin. 

Mai este un aspect: în Rusia există factorul sancțiunilor și pierderilor pe care le-a suferit. În Statele Unite, aceste probleme nu există. Așadar, SUA pot spune că vor să ajungă la o reglementare pașnică sau altceva, dar nu este deloc sigur că vor acționa imediat în acest sens. 

Acesta va fi un proces imprevizibil în acest moment, mai ales că Trump este o persoană greu de anticipat. Totuși, să ne imaginăm că va avea loc o întâlnire după care Ucrainei i se vor dicta condiții este ceva ce nu pot accepta – nu pentru că sunt cetățean ucrainean, ci pentru că avem o armată de un milion de oameni. 

Încercați să dictați ceva unei țări cu armata de un milion de oameni, să convingeți acești oameni, mulți dintre care luptă din 2022, că trebuie să facă așa și nu altfel. Și atunci acest lucru explică multe.  

INTERVIURILE HotNews.ro