Este libertatea academică în pericol? Despre dezechilibrul ideologic și deriva către „monocultura” de stânga în universități

Libertatea academică se poate defini ca fiind dreptul profesorilor și cercetătorilor de a preda, exprima, discuta, explora idei și concepte fără riscul unor repercusiuni profesionale. De asemenea, conceptul de libertate academică include oportunitatea pentru toți profesorii/cercetătorii de a-și urmări liber ideile cu metodologia pe care o aleg și de a publica acolo unde doresc.

Libertatea academică se află în centrul universităților de succes din lume, fiind o condiție necesară și prealabilă pentru dezvoltarea societății. Istoria ne arată că noile cunoștințe și noile descoperiri apar atunci când universitarii își pot urma nestingheriți propriile idei, gânduri și obiective. Libertatea academică înseamnă, de asemenea, că cercetătorii ar trebui să fie liberi să spună adevărul în fața puterii politice sau bisericești în cadrul domeniilor lor de expertiză (cazul profesorului de matematică și astronomie Galileo Galilei, de la universitățile din Pisa și Padua, este unul din exemplele clasice de îngrădire a libertății academice).

Multă vreme considerată esențială pentru calitatea învățământului superior, pentru căutarea adevărului și răspândirea prosperității produse de noi descoperiri (d. ex., cele produse de Revoluția Industrială), libertatea academică a fost un element central al stabilirii și dezvoltării democrației, prin exercitarea libertății de gândire (un drept uman fundamental), gândirii critice și explorării/investigației intelectuale.

„Declarația de principii din 1940 privind libertatea academică și titularizarea”, elaborată de Asociația Americană a Profesorilor Universitari (AAUP), identifică principiile fundamentale ale libertății academice:

Instituțiile de învățământ superior sunt conduse pentru binele comun și nu pentru a promova interesele unui profesor individual sau ale instituției în ansamblu.
Libertatea academică în aspectul său didactic este fundamentală pentru protecția drepturilor profesorului și ale studentului la libertatea de învățare.
Cadrele didactice au dreptul la libertate în sala de curs în ceea ce privește discutarea subiectelor lor, dar ar trebui să fie atente să nu introducă în predarea lor subiecte controversate care nu au nicio legătură cu subiectele lor.

Acum, mai mult ca oricând, când ne confruntăm cu niveluri tot mai ridicate de polarizare societală, libertatea de a explora o gamă largă de idei fără teama de consecințe negative este esențială pentru evoluția societăților dinamice și pentru diversitatea punctelor de vedere.

În ciuda sprijinului semnificativ pentru principiul libertății academice și al libertății de exprimare în mediul universitar, există numeroase opinii din întregul spectru politic care susțin că libertatea academică și libertatea de exprimare în general sunt amenințate de o serie de factori. O simplă căutare pe internet – academic freedom under threat și academic freedom in danger – produce circa 100 milioane titluri, o multitudine complexă de poziții ideologice și atitudini politizate.

Proiectul de monitorizare a libertății academice al SAR (Scholars At Risk) identifică, pentru perioada 5 mai 2021 – 5 mai 2022, 224 incidente care au limitat libertatea academică în mai multe țări. Cauzele atașate acestor incidente includ:

Ucideri, violență, dispariții: 84

Închisoare: 56

Urmărire penală: 21

Pierderea poziției academice: 30

Restricții de călătorie: 6

Altele: 27 (d. ex., trei atacuri rusești asupra unor universități din Ucraina)

TOTAL: 224 cazuri

Dintre cele peste 40 țări menționate în raportul de mai sus sunt, se remarcă, prin numărul relativ crescut de agresiuni contra libertății academice: China, India, Turcia, Pakistan, Bangladesh ș.a.

Factorii de limitare a libertății academice, menționați mai sus, sunt legați în marea lor majoritate de imixtiunile politice ale guvernelor țărilor respective în activitățile universitare.

Dar alți factori nu au fost evaluați cantitativ până de curând: existența unor dezechilibre ideologice crescute în complexele universitare, ale căror consecințe malefice se manifestă prin deriva către o „monocultură” politică de stânga, autocenzura practicată atât de cadre universitare, cât și de studenții cu perspective nonconformiste și supunerea, mai mult sau mai puțin benevolă, restricțiilor draconice impuse de corectitudinea politică, cancel culture și woke-ism.

Pentru a explora în detaliu acești factori și pentru a obține informații despre pozițiile și experiențele cadrelor universitare din patru democrații (SUA, Marea Britanie, Canada și Australia), profesorul Matthew J. Goodwin, University of Kent, a efectuat un sondaj nou și unic în rândul profesorilor care activează în prezent în 48 dintre cele mai importante universități din lume (Harvard, Stanford, MIT, Princeton, Columbia, Yale, Cornell, Oxford, Cambridge, University College London, Toronto, McGill, Australian National University ș.a). Concluziile cercetării sale au fost prezentate în raportul Is Academic Freedom Under Threat?, publicat la începutul acestui an.

Sondajul efectuat explorează orientarea politică a 650 cadre universitare în funcție de disciplină, opiniile lor față de o serie de probleme sociale și culturale, precum și opiniile lor față de diferite grupuri din societate. De asemenea, participanții au fost întrebați despre libertatea de exprimare, libertatea academică și măsura în care, dacă este cazul, studenții ar trebui să fie expuși la idei incomode sau ofensatoare și la influența revendicărilor ideologice în campus.

Rezultatele sondajului se constituie într-o perspectivă singulară prin care pot fi explorate opiniile și valorile intelectuale ale profesorilor din universitățile de top ale lumii. Putem examina și analiza credințele lor ideologice, pozițiile lor cu privire la libertatea academică și libertatea de exprimare din campusuri, tolerarea nonconformiștilor sau politizarea învățământului superior.

Principalele concluziile ale raportului Goodwin sunt următoarele:

– Există dovezi clare ale existenței unui puternic dezechilibru ideologic în campusurile de elită (Fig. 1). În toate cele patru democrații, marea majoritate a cadrelor universitare, 76%, s-au identificat ca fiind de stânga, iar în cadrul acestui grup, 21% s-au identificat ca fiind de extremă stânga. Într-un contrast clar, doar 11% se autoidentifică a fi de dreapta și doar 1% se consideră că aparțin extremei-drepte. Aceste rezultate ridică semne de întrebare firești cu privire la amploarea diversității punctelor de vedere ideologie din universități.

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Este libertatea academică în pericol? Despre dezechilibrul ideologic și deriva către „monocultura” de stânga în universități

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”