Eurodeputat danez: Detinutii romani din Danemarca nu pot fi extradati pentru ca nu pot beneficia de celule mari in tara lor. Romania a pierdut cam toate procesele la CEDO, Comisia ar trebui sa faca ceva in acest sens

Europarlamentarul danez Bendt Bendtsen a denuntat joi, in cadrul unei dezbateri desfasurate in Parlamentul European pe tema conditiilor din penitenciare in statele UE, faptul ca sunt tari care incalca normele in materie din Conventia drepturilor omului, exemplificand ca Danemarca nu ii poate extrada pe detinutii romani ce ispasesc acolo pedepse mari, cum sunt cele pentru trafic de persoane, intrucat conditiile din inchisori din Romania „sunt deseori foarte rele”. Potrivit eurodeputatului, Executivul european are responsabilitatea sa se asigure ca toate statele membre UE „respecta regulile”.

Informatie pe scurt:

Parlamentarii europeni, reuniti saptamana aceasta in sesiune plenara la Strasbourg, au dezbatut joi un raport elaborat de Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE) a legislativului european referitor la sistemele penitenciare si conditiile din inchisori in statele membre UE.

In documentul dezbatut se atrage atentia ca multe dintre cladirile ce gazduiesc inchisori, unele chiar din secolul al 19-lea, „nu mai sunt adecvate” pentru aceasta utilizare. Se recomanda insa ca statele UE sa investeasca in renovarea inchisorilor existente, cu prioritate unitatile mai mici, si sa dezvolte oportunitati educationale pentru detinuti. Textul mentioneaza de asemenea ca supraaglomerarea din penitenciare duce la cresterea violentei in randul detinutilor, precum si a „riscului de de radicalizare” a acestora.

In interventia sa, comisarul european pentru Justitie, Vera Jourova, le-a transmis europarlamentarilor ca problema conditiilor din inchisori este „in primul rand o responsabilitate a statelor membre”. Cu toate acestea, a aratat ea, Comisia Europeana este preocupata de conditiile de detentie intrucat acest aspect ar putea afecta punerea in aplicare a unor instrumente precum mandatul european de arestare.

Conditiile din inchisori sunt legate de asemenea si de problema radicalizarii, a admis ea. Comisarul european a facut la randul sau apel ca eforturile sa se concentreze pe imbunatatirea conditiilor de detentie actuale, decat pe sporirea capacitatilor carcerale.

Desfasurarea dezbaterii:

Raportoare pe acest proiect a fost eurodeputata franceza Joelle Bergeron. Ce a declarat aceasta:

– „La fel ca unii dintre dvs, am avut idei preconcepute in legatura cu inchisorile, in legatura cu detinutii. De aceea, am incercat sa aflam ce se intampla concret pe teren, in Franta si in alte state europene, pentru a tine de cont serviciile de insertie, serviciile de probatiune, de responsabili. Am facut un numar mare de vizite in penitenciare din Franta. Am beneficiat de timpul celor din inchisori, care ne-au impartasit greutatile lor, problemele cu care se confrunta si daca exista alte alternative decat inchisoarea”.

– „In 2014, potrivit cifrelor Consiliului Europei, mai bine de 1,6 milioane de persoane erau detinute in Europa. Aceasta cifra include si persoanele detinute in arest preventiv”.

– „Populatia penitenciarelor a scazut cu 7% intre 2013 si 2014. Totusi, gradul de ocupare este de 200%. Populatia detinutilor traieste in conditii deplorabile, degradante, conform articolului 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului”.

– „La toate acestea se adauga si problemele vechi ale structurilor: violenta intre detinuti si intre detinuti si personalul din penitenciare. As vrea sa punctez ca acest personal pe care l-am intalnit este putin subdimensionat, si cu toate acestea isi face treaba cu profesionalism si umanism”.

– „Sunt, de asemenea, foarte multe persoane in arest preventiv, asteptandu-si condamnarea”.

– „Am analizat, deci, toate fatetele ale acestor inchisori: protectia celor vulnerabili (bolnavi, femei), preventia, abordarea radicalizarii, formarea si conditiile de munca ale personalului din penitenciare. Toate acestea se intrepatrund. Si statele membre trebuie sa elaboreze politici care sa respecte demnitatea tuturor, fara sa neglijeze tratamentul eficace al delicventei”.

– „Sistemul penitenciarelor nu poate fi eficient in situatia pe care am descris-o, ci poate sa fie chiar contraproductiv. Treuie sa incurajam bunele practici din statele memebre, in speta cele din tarile scandinave, unde exista pedepse alternative, se face o pregatire a detinutilor pentru reintegrarea in societati si exista inchisori deschise”.

– „Penitenciarul este si o perioada de pregatire pentru integrarea ulterioara in societate a detinutilor. O integrare corecta reduce si riscul de recidiva. Nu trebuie sa fim partizani ai penitenciarelor, ci trebuie sa gasim si solutii alternative”.

– „Trebuie sa protejam detinutii vulnerabili si cei foarte periculosi, trebuie sa evitam fenomenul radicalizarii si prin solutii alternative trebuie sa evitam contactul intre micii delicventi si cei foarte periculosi”.

– „Acest subiect ne preocupa pe toti, dar trebuie sa avem in vedere si drepturile fundamentale ale persoanelor din penitenciare”.

Din partea Comisiei Europene s-a pronuntat Vera Jourova, comisarul pentru justitie, consumatori si egalitate de gen:

– „Desi conditiile din penitenciare reprezinta, in principal, raspunderea tuturor statelor membre care au acceptat sa respecte actualele standarde convenite de Consiliul Europei in materie, si Comisia Europeana acorda o sporita atentie respectarii drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate in detentie pe teritoriul Uniunii Europene”.

– „Imbunatatirea conditiilor din penitenciare a devenit o prioritate pentru intreaga UE pentru ca, printre altele, afecteaza buna functionare a instrumentelor de recunoastere reciproca la nivelul UE, cum ar fi mandatul european de arestare, si asta pentru ca exista riscul de radicalizare in inchisori”.

– „Sporirea capacitatilor penitenciare nu cred ca este o solutie la suprapopularea din inchisori pentru ca populatia carcerala creste cam in acelasi ritm cu cresterea capacitatilor din inchisori. De aceea, ar trebui sa ne concentram pe imbunatatirea structurilor penitenciare. Multe dintre cele aflate in multe state membre sunt uzate moral si fizic si nu mai corespund cerintelor”.

– „Am facut o radiografiere pentru a vedea cum am putea mobiliza fonduri europene pentru a imbunatati sistemul carceral din Uniunea Europeana si am semnalat acest lucru de mai multe ori ministrilor de Justitie care nu intotdeauna iau in calcul toate posibilitatile folosirii de bani europeni din fondurile regionale si din fondul de coeziune in acest sens”.

– „Statele membre si-au luat angajamentul sa accepte si variante si sentinte alternative, atat in faza de cercetare si judecare, cat si dupa pronuntarea sentintei, chiar daca decizia cadru impune sa se adopte diferite variante alternative. Ei bine, ca ele sa fie aplicate este nevoie de ceva experienta, este nevoie de un sistem de eliberare conditionata, iar acest sistem de eliberare conditionata lipseste cu desavarsire din multe state membre. Si multe se pot face. Exista state membre care sunt foarte avansate, altele ar mai avea multe de invatat si ar putea sa faca un schimb de bune practici”.

– „O observatie pe care as vrea sa insist este radicalizarea din puscarii. Unii dintre cei care au fost implicati in atacuri teroriste s-au radicalizat in timp ce erau incarcerati pentru alte infractiuni. Trebuie sa gasim modalitati de a impedica acest tip de radicalizare atat de violenta in inchisori si sa gasim solutii alternative pentru reintegrarea acestor detinuti dupa ce parasesc detentia”.

– „Dupa conferinta ministeriala din 2015 dedicata acestui subiect, concluziile Consiliului pe aceasta tema, prioritatile noastre sunt sa se foloseasca toate resursele necesare pentru a sprijini statele membre pentru a accelera crearea de structuri de deradicalizare si programe de reabilitare, in interiorul penitenciarelor si in afara lor, instrumente de evaluare a riscurilor, programe de formare pentru personalul din puscarii, dar si pentru judecatori si procurori. In acest sens am alocat 6,5 milioane de euro in 2015 si 2016, in cadrul programului de justitie si vom face acest lucru si in continuare”.

– „Instruirea magistratilor ramane un subiect important, la fel si instruirea personalul care se ocupa de eliberatii conditionat”.

– „Vreau sa va reamintesc de grupul la nivel inalt care se ocupa de combaterea radicalizarii si care va inlesni discutii la nivelul statelor membre pentru o cooperare aprofundata si structurata in acest domeniu. Imi propun sa revin la subiectul radicalizarii in penitenciare: va exista o intalnire la nivel inalt pe acest subiect, inainte de sfarsitul anului”.

– „Comisia acorda o atentie deosebita si copiilor celor intemnitati. Si sunt in jur de 800.00 de astfel de copii”.

In cadrul dezbaterii a luat cuvantul si eurodeputatul danez Bendt Bendtsen, care a deplans faptul ca detinuti romani nu pot fi extradati din Danemarca inapoi in tara din cauza conditiile din inchisorile din Romania:

– „Este ingrijorator ca state europene incalca articolul 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului și noi trebuie să ne resemnam cu aceasta realitate in Danemarca, deoarece Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a spus ca detinutii romani din Danemarca nu pot fi extradati in Romania pentru ca nu pot beneficia de celule extrem de mari in Romania. Ceea ce reprezinta o incalcare a Conventiei Drepturilor Omului. Automat, Danemarca nu poate sa extradeze detinutii catre Romania”.

– „Detinutii romani raman in Danemarca, ceea ce este de neacceptat. Avem oameni care sunt condamnati pentru trafic de persoane in Danemarca si nu se pot intoarce in Romania sa-si ispaseasca pedeapsa. Mi se pare o incalcare totala a drepturilor Uniunii Europene. Mai ales ca aceste spete, aceste cazuri sunt ale unor oameni care au fost condamnati la pedepse mari, iar tara in care s-a savarsit fapta este obligata sa-i gazduiasca”.

– „Comisia are o raspundere, trebuie sa spuna acestor tari membre ale Uniunii Europene ca ar fi bine sa respecte regulile. Romania a pierdut cam toate procesele la CEDO si cred ca si Comisia ar trebui sa faca ceva in acest sens”.

Bendt Bendtsen a fost interpelat de eurodeputatul austriac Paul Rubig (PPE), care tinut sa ridice si problema situatiei sociale a acestor detinuti, si anume faptul ca „exista si o bariera lingvistica, iar in puscarii nu are posibilitatea sa se resocializeze din acest motiv, a barierei lingvistice”. „Si acest aspect este un drept al omului care se respecta si detinutii ar trebui sa ajunga in inchisori din Romania pentru a putea sa resocializeze cu ajutorul propriei limbi”, a explicat Rubig.

„Sunt absolut de acord cu dvs”, i-a raspuns Bendt Bendtsen, „de aceea consider ca romanii care sunt condamnati pentru infractiuni savarsite in Danemarca sa aiba posibilitatea sa se intoarca la ei in tara”. „Sigur, nu prea ii intereseaza acest subiect, pentru ca conditiile carcerale in Romania sunt cum sunt”, a adaugat el.

Eurodeputata romana Viorica Dancila (grupul S&D) a spus la randul sau ca detinutii ar trebui sa „vina mai aproape de casa” pentru a-si ispasi pedepsele, intrucat e mai bine pentru familiile lor. Ea a mai sustinut ca detinutilor ar trebui sa li se permita sa tina legatura cu apropiatii prin telefon si ca sprijinul social pentru fostii detinuti ar trebui imbunatatit.

Si europarlamentara romana Maria Grapini (S&D) a avut o interventie in cadrul dezbaterii, in care a denuntat „excesul de arestari preventive”, precum si o „lipsa de raspundere a magistratilor”, care, daca ar exista, „am putea ajunge la solutii optime”. Ce a declarat Maria Grapini:

„Avem nevoie de o schimbare a atitudinii. Este un exces de arestari preventive. Este o lipsa de raspundere a magistratilor. Fara a avea probe suficiente, duc cetatenii in arest preventiv. Acest lucru este dovedit prin faptul ca foarte multi arestati preventiv nu au nicio pedeapsa si castiga la CEDO si se golesc bugetele nationale”.

– „Imi pare rau ca anumiti colegi arunca cu vorbe si pleaca. Colegul din PPE acuza Romania sa isi ia detinutii. E o decizie a Curtii Europene de Justitie. Dar de ce tari precum Marea Britanie, e un exemplu recent, gazduieste un evazionist din Romania, desi Romania il cere in tara pentru a-l judeca. Iata ca exista doua fete si daca, doamna comisar, ar exista acea raspundere a magistratilor, am putea sa ajungem la solutii optime.

– „Si este nevoie de programe de integrare in societate, dupa ce acesti oameni ies din penitenciare, nu cum spunea un alt coleg ca ajutam detinutii. Ajutam societatea pentru a nu mai fi atacata de acesti oameni care nu sunt integrati corespunzator, dupa ce isi termina pedeapsa”.

Eurodeputata britanica Diane James (neafiliata) a sustinut in interventia sa in plen ca un „program adecvat” pentru deportarea detinutilor UE ar contribui foarte mult pentru rezolvarea supraaglomerarii din inchisorile britanice, dar ca acesti detinuti UE sunt in prezent „protejati” de legislatia europeana privind drepturile omului:

– „Practic se pot deporta cetateni europeni care comit infractiuni, insa acest lucru este restrans de legislatia europeana”.

– „Dupa Brexit, cetatenii UE care au probleme cu sistemul in Marea Britanie, mai mult ca sigur ca vor fi vizati de legea frontierelor din 2007, unde sunt mult mai putine restrictii la extradare si practic risca sa fie expulzati. Trebuie sa recunoastem ca este o chestiune foarte delicata”.

La randul sau, eurodeputata franceza Sylvie Guillaume (S&D) a afirmat ca sistemul de detentie european „nu este eficient” si „produce ceea ce ar trebui sa previna”. Ea a facut apel pentru gasirea unor mai bune optiuni de reabilitare pentru detinuti.