Europa „se destramă sub ochii noștri”. Și n-a spus-o Nicușor Dan

Președintele României a spus că dezvoltarea țării, imperfectă, dar reală, ar fi fost imposibilă fără UE. N-a fost suficient. Pentru că Nicușor Dan s-a referit și la erorile Europei a început furtuna. 

Nu replicile. Nu criticile. Nu contrele. Toate acestea sunt firești. Mai puțin așteptate au fost însă suspiciunile la adresa lui Nicușor Dan, după discursul de sâmbătă, de Ziua Europei. 

Avem această specialitate locală: ne e greu să acceptăm că opinia unui semen are de-a face cu ideile și cu conștiința lui, nu cu o agendă ascunsă.

Acuzele au fost reluate marți, după ce președintele a făcut noi afirmații la conferința „Black Sea and Balkans Security Forum”. De data asta, chiar a greșit pentru că a încercat să explice. Printr-o inversare misterioasă, tocmai asta a devenit intolerabil în fața unora dintre cei care susțin că apără liberalismul: să încerci să argumentezi, să-ți susții perspectiva și să dezvolți unghiurile discuției. 

Nicușor Dan a arătat cât a încasat România „în plus” de la UE

Discursul lui Nicușor Dan din cele două zile are numeroase pasaje, date și exemple concrete favorabile ideii de Europă unită. 

De pildă, el a arătat că România a plătit 36 de miliarde de euro și a încasat de aproape trei ori mai mult. Am primit 110 miliarde de la UE. „Deci o diferență de 74 de miliarde de euro venituri nete ale României în această perioadă”.

Iar, din acestea, „45 de miliarde s-au dus în agricultură și în dezvoltarea satelor românești”. 

Marți, el a detaliat: „Noi, societatea românească, trebuie să ne raportăm cu adevărat la Europa. Și asta înseamnă să fim conectați cu problemele pe care Europa le discută. Dacă ne referim la Europa, așa, ca la o icoană, n-o să ajungem nicăieri”. Este acesta raționamentul unui eurosceptic?  

Președintele a fost întrebat direct dacă referirile sale la problemele Europei sunt o încercare de a avea o atitudine pro-Maga. A răspuns că nimic nu se schimbă în politica externă a României. 

Problema nu e că România e rezervată față de SUA, ci că nu știm ce vrea MAGA

Cum vede Nicușor Dan relația cu SUA, a spus-o tot în discursul de Ziua Europei: „Europa și România au nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un parteneriat corect, solid, echitabil cu Statele Unite, și România este un susținător al unui astfel de parteneriat”.  

Nu rezultă că vom da cadou un avion Boeing 747 de 400 de milioane de dolari lui Donald Trump, precum cel primit din Qatar, ca să licităm și noi la cea mai mare mită înregistrată vreodată în istorie.  Nu așa arată o relație „corectă și echitabilă”. Așa arată lumea lui Mad Max, lumea cu „palate zburătoare” și fără reguli.

Revenind la UE, Nicușor Dan a spus că „Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear, și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare, asta a fost o greșeală. Când, în politica de mediu, evident, justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase, și-a afectat industria grea, și asta a fost o greșeală. Când, pe mai multe subiecte, a acționat ideologic, a fost, de asemenea, o greșeală”.  

Ne-am supărat pe ce a zis președintele. Dar nu a fost o eroare să depindem atât de mult de Rusia? E un pic cam mult să-l interpretăm pe Nicușor Dan drept un Gerhard Schröder de Dâmbovița. 

Ce a spus Dan nu coincide cu linia de gândire a lui Schröder, a Kremlinului și, probabil, nici nu va fi citit la Washington drept semnul că Bucureștiul vrea să fie prietenos. De parcă asta a fost problema, că n-am vrut noi să fim prietenoși. 

Apelul lui Rushdie

În ianuarie 2019, la ceva timp după votul pentru Brexit, un grup de 30 de intelectuali europeni au lansat un apel: „Europa se destramă sub ochii noștri”. Printre semnatari au fost Salman Rushdie, Milan Kundera, Bernard-Henri Lévy, Ian McEwan, Herta Müller, Ludmila Ulițkaia, Orhan Pamuk, Mario Vargas Llosa și Adam Michnik.

„În ciuda greșelilor, a eșecurilor și a actelor ocazionale de lașitate, Europa rămâne un far pentru fiecare bărbat și femeie liberă de pe planetă”, au spus cei 30. Ei au vorbit despre erorile Europei și despre nevoia de a fi apărată.

Valul naționalismului poate fi combătut cu patriotismul – „un grup mai numeros decât se crede în general, dar care este adesea prea tăcut și prea resemnat”, au scris ei.

Au trecut 7 ani și, din contră, tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci. Poate a contribuit și faptul că n-am vorbit suficient.