Evaluarea Națională și întrebarea incomodă pe care o evităm în fiecare vară
În aceste zile, prin fața școlilor din întreaga țară putem vedea aceeași scenă trasă la indigo. Copii de 14 ani, cu stomacul ghem, intră în școală pentru examenul de Evaluare Națională. Părinții rămân dincolo de gardul metalic, cu inima cât un purice. Își ascund lacrimile, își îmbrățișează copiii și le zâmbesc încurajator: „O să fie bine!”. Da, probabil că va fi bine. Dar copiii nu au cum să știe asta.
Mai ales după luni întregi sau chiar ani în care toți cei din jur le-au vorbit despre acest examen ca despre capătul lumii. Știu părinți și copii care s-au ales cu gastrite în clasa a VIII-a. Copii cu atacuri groaznice de panică, cu insomnii și cu aripi frânte, tocmai pentru că presiunea aceasta a fost prea greu de dus.
Și mă întreb, în fiecare an în perioada asta, de ce acceptăm – ca și când ar fi ceva normal – ca viitorul unui copil să depindă de două dimineți? Sigur că evaluările sunt necesare. Dar care e logica acestui sistem? Vorbim despre dezvoltare și educație centrată pe copil, dar decidem să comprimăm opt ani de școală într-un examen de câteva ore!
Vorbeam anul trecut cu psihopedagogul Ina Ilie, care lucrează de ani de zile cu copii aflați în pragul Evaluării Naționale. Iar cuvintele sale mi-au rămas întipărite în minte: „Examenul ăsta, pus pe umerii unor copii atât de tineri, este ceva profund nedrept. Uităm cât de fragili sunt, de fapt, copiii de 14-15 ani”. Există doar două perioade în viață în care creierul uman trece prin transformări majore: primii ani de viață și adolescența.
În această etapă, creierul se reorganizează intens, renunță la unele conexiuni și le consolidează pe cele pe care le consideră importante. Tocmai de aceea, adolescenții sunt mai impulsivi, mai emoționali, mai vulnerabili la stres și mai puțin capabili să gestioneze presiuni uriașe decât ne imaginăm noi, adulții.
Și exact în mijlocul acestui „șantier neurologic” alegem să așezăm cea mai mare miză din parcursul lor școlar. O zi la Limba română. O zi la Matematică. Două dimineți care pot influența nu doar liceul la care vor ajunge, ci și mediul în care vor petrece următorii patru ani, colegii pe care îi vor avea și oportunitățile care li se vor deschide.