EXCLUSIV Al treilea plagiat coordonat de Gabriel Oprea: Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei

Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, este cel de-al treilea doctorand coordonat de profesorul universitar Gabriel Oprea suspect ca si-a plagiat teza de doctorat. In urma unei analize facute asupra lucrarii, au fost identificate sursele de provenienta pentru mai bine de o jumatate din totalul celor 445 de pagini, continut copiat ad litteram fara a fi fost citat cu respectarea normelor nationale si internationale de citare in operele stiintifice. Bogdan Licu il plagiaza masiv pe judecatorul Cristi Danilet, fostul sau coleg din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

• Bogdan Licu nu a putut fi contactat pentru a-si prezenta punctul de vedere si nu a raspuns la mesajele telefonice.

Spre deosebire de tezele de doctorat sustinute anterior anului 2011, in cazul de fata atat doctorandul Bogdan Licu, cat si coordonatorul de doctorat Gabriel Oprea risca sa fie acuzati de fals in acte publice avand in vedere ca ambii si-au asumat originalitatea tezei, in acord cu Legea Educatiei nr. 1/2011, printr-o declaratie pe propria raspundere semnata in solidar.

Aceasta este cea de-a treia lucrare de doctorat coordonata de Gabriel Oprea care este suspecta a fi copiata, dupa ce Hotnews a prezentat, in exclusivitate, dovezi care atesta faptul ca si teza primarului sectorului 2, secretar general al UNPR, Neculai Ontanu si cea a avocatei lui Victor Ponta, Loredana Radu, sunt plagiate. Gabriel Oprea insusi este suspect ca si-a plagiat teza de doctorat sustinuta in anul 2001, asa cum Hotnews a scris exclusivitate inca din data de 1 iulie.

Procurorul Bogdan Licu nu se afla in fata primelor acuzatii de plagiat din cariera. In urma cu doi ani, acesta a fost suspectat ca a copiat portiuni din proiectul sau de management depus la CSM in vederea ocuparii functiei de procuror general adjunct al Romaniei, pozitie pe care o si detine in prezent. Hotnews a prezentat atunci dovezi care atestau faptul ca mai multe pagini din proiectul lui Licu erau identice cu cele din proiectul sustinut anterior de judecatorul Iulian Dragomir cand acesta candidase pentru un post la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Potrivit Mediafax, din pozitia de procuror si membru al CSM, Bogdan Licu a fost audiat in calitate de martor in 2012 in dosarul „Curentul si Motorul”, in care fostii procurori George Balan si Marcel Simpetru, fostul sef al Serviciului de Informatii si Protectie Internă (SIPI) Ilfov Mihai Vlad si fosta judecatoare Georgeta Barbalata au fost trimisi in judecta de DNA pentru furnizarea si exploatarea unor informatii nedestinate publicitatii. George Balan se afla si el pe lista celor care si-au obtinut doctoratul sub coordonarea lui Gabriel Oprea. In declaratia data in fata procurorilor anticoruptie, Licu a sustinut ca „ar fi discutat cu cei doi magistrati si cu Gelu Oltean, seful DGIPI, despre situatia profesionala a lui Mihai Vlad, fostul sef al SIPI Ilfov”.

In acelasi an cu Bogdan Licu si-au sustinut tezele de doctorat sub coordonarea lui Gabriel Oprea si Adela Loredana Popescu (Neagu), directorul de cabinet a lui Gabriel Oprea, judecatoarea Florica Diaconescu, fostul ministru al Apararii Nationale si fost consilier prezidential Mihai Stanisoara, fostul director general al Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane si fost subsecretar de stat Toma Vasile Rus, fostul deputat si fost presedinte al comisiei parlamentare pentru controlul activitatii Serviciului de Informatii Externe Romeo Raicu sau ginerele lui Pantelimon Avram, fost director Romgaz, Ioan Sandru.

Bogdan Licu si-a sustinut teza de doctorat in anul 2011 la Academia Nationala de Informatii (ANI) „Mihai Viteazu”, institutie aflata in subordinea Serviciului Roman de Informatii (SRI). O analiza a lucrarii lui Licu indica faptul ca mai bine de jumatate din lucrare este plagiata din surse care au fost identificate. Si pentru restul lucrarii suspiciunile sunt la fel de mari, insa nu s-a putut stabili in mod cert provenienta acesteia.

Intitulata „Coruptia – risc major la adresa securitatii nationale”, teza de doctorat a prim adjunctului procurorului general al Romaniei este plagiata dupa carti de specialitate, cursuri universitare, legi sau pagini de internet. Acesta si este motivul pentru care teza de doctorat a lui Bogdan Licu are aparenta unei lucrari incropite in pripa, cu portiuni insailate fara o foarte mare coerenta si consistenta, si cu multe greseli de ortografie. De altfel, in lucrare nu poate fi identificata o ipoteza pe care aceasta o urmareste, o paradigma in care sa fie plasata tematica sau o parte de cercetare care sa ofere tezei originalitate si o contributie concreta la progresul stiintei.

Teza de doctorat a lui Licu are 445 de pagini si o bibliografie anemica in raport cu volumul acesteia: 21 de site-uri de legislatie, 83 de carti, 12 reviste si surse de pe internet. In schimb, lucrarea are 359 de note de subsol, cea mai mare parte a lor fiind identificate ca plagiate odata cu continutul tezei.

Procurorul Bogdan Licu isi incepe teza de doctorat cu o Introducere in care se regasesc primele pagini copiate. Chiar primele paragrafe dau startul plagiatului din lucrarea de doctorat a lui Bogdan Licu. Fara a utiliza ghilimele sau trimitere catre autor, an si pagina, asa cum impun regulile internationale de citare in lumea academica. Atat continutul paginii 6, cat si cel al paginilor 7 si 8 sunt preluate fara citare din cursul „Criminalitatea. Reactia societatii si a institutiilor la criminalitate”.

Capitolul I al tezei, „Consideratii tehnico-metodologice privind infractiunea de coruptie si criminalitatea organizata”, este preluat din cartea „Vulnerabilitati ale securitatii nationale. Coruptia si crima organizata”, disponibila pe internet pe site-ul personal al lui Andrei Vocila. Astfel, de la pagina 21 la 25 din teza prim adjunctului procurorului general al Romaniei, continutul este plagiat fara a se utiliza ghilimele si fara a se face trimitere catre lucrare. Cum pe pagina de internet nu este mentionat numele autorului, editura unde a fost publicata lucrarea sau anul, l-am contactat pe Andrei Vocila pentru a-i cere aceste informatii, insa pana la ora publicarii textului nu a raspuns. Oricum, si aceasta lucrare de pe site-ul lui Andrei Vocila ridica suspiciuni de plagiat in conditiile in care portiuni consistente de continut au fost identificate si in lucrarile altor autori, insa in conditiile in care nu s-a putut stabili anul si autorul lucrarii raman doar semnele de intrebare.

Alte pagini copiate de Licu din cartea de pe site-ul lui Andrei Vocila se regasesc in teza la paginile 55 – 58.

Alti doi autori plagiati de Bogdan Licu sunt colonelul (r) Marian Rizea, conferentiar universitar si fost angajat al SRI, si Marian Dobra. Pe Marian Rizea l-am gasit plagiat cu o alta lucrare si de Neculai Ontanu in teza sa de doctorat. Incepand cu pagina 26 si pana la pagina 39, Licu preia primele 15 pagini din cartea „Coruptia amenintare la adresa sigurantei nationale”, aparuta la editura Academiei Natioanle de Informatii in 2005, fara a utiliza ghilimele si fara citarea sursei. Colonelul (r) Marian Rizea ne-a transmis ca nu se afla in tara.

Un alt autor din care Bogdan Licu plagiaza consistent este William Branza. Incepand cu pagina 109 din teza de doctorat a prim-adjunctului procurorului general si pana la pagina 135 este preluat ad litteram din cartea „Infractiuni asimilate coruptiei”, aparuta in 2004 la Editura SemnE din Bucuresti. Practic intreg capitolul III al tezei, intitulat “Structura infractiunilor de coruptie”, este plagiat. Chiar si denumirile subtitlurilor lui Licu sunt identice cu cele din cartea lui Branza, in schimb de la acesta preia doar partial notele de subsol. Contactat, William Branza a refuzat sa face vreun comentariu referitor la faptul ca a fost plagiat de Licu si ne-a declarat ca are nevoie de timp pentru a se documenta despre ce este vorba.

Zeci de pagini din teze de doctorat a lui Bogdan Licu sunt copiate ad litteram din diverse legi, dar si din Strategia nationala anticoruptie 2005 – 2007, document in elaborarea caruia au fost implicate mai multe entitati ale statului roman, dar si din raportul de audit al Freedom House pe chestiunea anticoruptiei din 2007. Cristina Gushet, director Freedom House Romania, nu a dorit sa comenteze aceasta chestiune.

Bogdan Licu il plagiaza si pe fostul sau coleg din Consiliul Superior al Magistraturii, judecatorul Cristi Danilet. Astfel, peste 20 de pagini din teza de doctorat a procurorului Licu sunt preluate ad litteram din cartea „Coruptia si anticoruptia in sistemul juridic”, aparuta in anul 2009 la Editura C.H. Beck din Bucuresti. Daca in cartea lui Danilet capitolul se intituleaza „Vulnerabilitatile sistemului juriciar”, in teza lui Licu titlul sufera usoare modificari: „Vulnerabilitati in sistemul judiciar”. Astfel, continutul de la paginile 341 la 363 din teza sunt copiate in bloc si ad litteram din cartea „Coruptia si anticoruptia in sistemul juridic”.

Judecatorul Cristi Danilet ne-a declarat ca faptul ca a fost plagiat de un alt magistrat reflecta o situatie de neacceptat: „Nu m-a intrebat nimeni, niciodata, daca poate lua fraze, paragrafe sau capitole intregi din cartile mele. Si, daca a facut-o fara acceptul meu, nici nu mi-a adus vreo justificare sau scuze. Am muncit enorm la acea carte despre coruptia judiciara, cu care am deschis pentru prima data in Romania acest subiect pana atunci tabu. De altfel, cartea e singura de acest gen din Europa, drept pentru care a si fost tradusa apoi in engleza si acum se afla in unele mari biblioteci din lume. Legea imi da dreptul sa fi fost mentionat ca autor sau ca sursa de inspiratie de oricine a preluat idei sau fraze din ea. Remarc ca e o moda cu plagiatele la cei condamnati in penitenciare, care brusc isi descopera veleitatile de intelectuali. Dar la magistrati, politisti sau demnitari e de neacceptat, tocmai pentru ca ei trebuie sa fie primii aparatori ai legalitatii.”

Pe langa capitolele plagiate sau paginile copiate in bloc din carti sau studii, Bogdan Licu mai preia pasaje care au putut fi identiticate si din surse obscure, de pe internet. Astfel, pagina 50 a tezei de doctorat este plagiata de pe un curs online. La aceeasi pagina 50 se gasesc pagini dintr-un alt curs online, scris de chestorul de politie Damian Miclea, profesor universitar si coordonator de doctorate la Academia de Politie, din care a plagiat si avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu.

Procurorul Licu nu s-a limitat doar la cursuri, ci a a copiat si din referate, asa cum se intampla cu continutul paginii 58, sau din lucrari editate de institutii prestigioase, cum este studiul intitulat „Politica Europeana de securitate si aparare” al Institutul European din Romania, din al carui continut regasim paragrafe in pagina 59.

Bogdan Licu nu a raspuns nici la telefon, nici la mesajele pe care i le-am transmis. Nici vicepremierul, ministrul de Interne, presedintele UNPR, generalul, academicianul, profesorul universitar si coordonatorul de doctorate Gabriel Oprea nu a raspuns solicitarii scrise trimise Biroului de Presa al Ministerului de Interne.

Atat doctorandul Bogdan Licu cat si coordonatorul de doctorat Gabriel Oprea risca sa fie acuzati de fals in acte publice avand in vedere ca si-au asumat originalitatea tezei, in acord cu Legea educatiei nationale nr. 1/2011 si Codul studiilor universitare de doctorat, printr-o declaratie pe propria raspundere semnata de ambii. Odata cu adoptarea legii educatiei promovate de Daniel Funeriu a fost introdusa obligativitatea semnarii unei „Declaratii pe proprie raspundere privind originalitatea continutului tezei de doctorat si respectarea standardelor de calitate si etica profesionala” atat de catre studentul doctorand, cat si de profesorul coordonator al acestuia.

Orice declaratie pe propria raspundere trebuie sa aiba in abiba in continut urmatoarea formulare: „luand in considerare continutul art. 143 alin (4) si art. 170 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 65 alin. (5)-(7) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin H.G. 681/2011, declar pe proprie raspundere ca: a) aceasta lucrare este rezultatul propriilor activitati si realizari, b) nu contine portiuni plagiate, iar sursele bibliografice sunt indicate in teza si partile preluate din aceste surse sunt semnalate, in concordanta cu legislatia româna si conventiile internationale privind dreptul de autor; c) teza de doctorat respecta standardele de calitate si de etica profesionala”. (Un model de declaratie puteti accesa aici.)

Potrivit art. 143 alin (4) din Legea Educatiei, “indrumatorii lucrarilor de licenta, de diploma, de disertatie si de doctorat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continutului acestora”.

Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin H.G. 681/2011 prevede la art. 65 alin. (5)-(7):

„(5) Teza de doctorat este o lucrare originala, fiind obligatorie mentionarea sursei pentru orice material preluat. (6) Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat si isi asums corectitudinea datelor si informatiilor prezentate in teza, precum si a opiniilor si demonstratiilor exprimate în teza. (7) Conducatorul de doctorat raspunde impreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv de asigurarea originalitatii continutului, potrivit prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011.”

Articolul 170 prevede eventualele sanctiuni care se pot aplica in cazul tezelor plagaite:

“(1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, intocmite, dupa caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, poate lua urmatoarele masuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calitatii de conducator de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditarii scolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi”.

Profesorul universitar Constantin Onisor, seful Scolii Doctorale a Academiei Nationale de Informatii, ne-a transmis printr-un mesaj ca se afla in strainatate si ca revine in tara dupa data de 10 septembrie. Acum doua saptamani, in cazul suspiciunilor de plagiat din teza lui Neculai Ontanu, profesorul Onisor ne-a declarat: „O lucrare trebuie atent studiata dupa o seama de criterii pentru a se vedea daca este intentie de furt sau s-a dorit sa se dea o coloratura lucrarii. Punctul meu de vedere la modul general este ca trebuie sa vedem cat este intentionalitate si cat este neglijenta”. Profesorul Onisor mai spunea la inceputul lunii august ca se va constitui o comisie la nivelul scolii doctorale, care va da un verdict in cazul Ontanu: „Acest verdict va fi trimis spre analiza Senatului ANI, care va da la randul sau un verdict. Lucrurile astea sunt foarte serioase si nu conteaza ca e vorba de nu stiu cine, coordonat de nu stiu cine”.

Profesorul universitar dr. Dorin Isoc, initiatorul unui proiect de demascare a tezelor de doctorat plagiate,www.plagiate.ro, a explicat situatiile in care se considera existenta unui plagiat:

„In esenţă, plagiatul reprezintă fapta prin care cititorul este indus în eroare cu privire la autorul autentic al operei care i se prezintă prin publicare. Forma de manifestare a plagiatului este o operă sau părţi ale acesteia despre care cititorul nu poate decide cine este autorul şi este lăsat să creadă că cel care se întitulează autor este cel care a creat opera. Pentru evitarea plagiatului prin preluare (prin citare, rezumare sau parafrazare) este necesar ca în mod explicit să se identifice volumul preluării, prin ghilimele sau alte forme specifice, şi să se facă atribuirea adică să se indice în mod explicit cine este autorul şi care este opera din care s-a efectuat preluarea.

Ca analiză:

• a) Dacă „se preiau pagini întregi fără a se folosi ghilimele şi fără să se facă trimitere către autor” plagiatul este argumentat prin lipsa delimitării volumului preluării
• b) Dacă „se preiau paragrafe ad litteram fără a fi folosite ghilimele, dar la final se pune nota de subsol. Precizez că aceste paragrafe nu sunt însoţite şi de o  analiză critică” plagiatul este argumentat în mod multiplu. Cum delimitarea explicită a preluării repre­zintă o condiţie esenţială pentru identificarea contribuţiei reale a oricărui autor, absenţa delimitării nu este o simplă scăpare ci în contextul preluării dintr-o anumită operă, a unui anumit autor, a unui anumit volum, se pre­zu­mă o intenţie bine motivată. Chiar dacă se fac preluării Legea dreptului de autor precizează că volumul preluării este cât se poate de redus şi textul preluat trebuie tratat în mod explicit de cel care face preluarea
• c) Dacă „se preiau pagini întregi fără a se folosi ghilimele, însă din loc în loc, anu­mite paragrafe au trimitere prin nota de subsol către autor” se constată că: c1) plagiatul apare fiindcă se preiau pagini adică volume semnificative din opera au­ten­tică; c2) fiecare preluare, fiecare paragraf preluat este o contribuţie a au­to­rului operei autentice. Cel care preia trebuie să semnaleze cititorului ce a preluat (vo­lu­mul, paragraful, textul cuprins între ghilimele) şi de la cine a preluat. Precizarea întâmplătoare a numelui autorului autentic sau cuprinderea numelui acestuia într-o listă de bibliografie nu este suficientă pentru a identifica în mod explicit contribuţia fiecăruia dintre autori.”

Aceasta noua lucrare de doctorat, care este suspecta a fi fost plagiata in cea mai mare parte, pune in discutie si chestiunea scolarizarii acestor persoane din bugetul statului. In fiecare an, scolile doctorale care functioneaza in cadrul unor facultati sau universitati primesc un numar de locuri la buget, doctoranzii fiind scolarizati gratuit. Acest lucru inseamna ca statul suporta toate cheltuielile timp de minim trei ani cat acestia isi deruleaza activitatea de cercetare care se definitiveaza prin sustinerea tezei de doctorat.

Cei care s-au inscris la doctorat inainte de 2010 au beneficiat si de burse de studiu din partea statului roman, incasand lunar sume de circa 4.000 de lei. Incepand cu 2010, aceste burse au fost taiate de guvernul Boc, insa ele au fost reluate in 2012. Cum profesorul Constantin Onisor, seful scolii doctorale din cadrul ANI nu a raspuns la telefon, nu stim daca si la Academia SRI s-au aplicat aceste taieri sau daca au fost acordate in continuare.

Profesorul universitar dr. Dorin Isoc sustine ca urmarile plagiatelor sunt foarte grave: „Plagiatele sunt forme de iniţiere şi promovare a corupţiei, fiindcă un doctorand de­venit doctor al unui conducător prin mijloace frauduloase este a oricărui sistem unde acesta va lucra. Fostul său conducător îl va putea şantaja sau în orice moment fără ca influenţele să fie explicite sau la lumină. Mai este de menţionat că de existenţa unui plagiat ştie mult mai multă lume decât s-ar bănui aşa că numărul pă­pu­şarilor este semnificativ mai însemnat!”

Profesorul universitar Nicolae Zamfir, membru in Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), ne-a declarat ca nicio pedeapsa nu e prea mica in cazul celor care plagiaza tezele de doctorat: „Furtul intelectual, care este plagiatul, este extrem de periculos pentru Intreaga comunitate academica din Romania, pentru intreaga intelectualitate, pentru ca atunci nu mai exista o scara a valorilor, se perturba intreaga structura”. Cat priveste coordonatorii de doctorate care gireaza sustinerea unor lucrari plagiate, profesorul Zamfir spune ca trebuie sa li se ridice dreptul de a mai coordona, mai ales cand este vorba despre multiple lucrari plagiate, coordonate de acelasi profesor coordonator.

Profesorul universitar dr. Dorin Isoc sustine ca in cazul profesorilor care au coordonat mai multe teze plagiate nu se face mai nimic in acest moment: „Sistemul universitar românesc este lipsit prin modul de construire şi evoluţie de orice fel formă de manifestare a criticii şi apărare a integrităţii. Chiar dacă există menţiuni refe­ri­toa­re la exercitarea lipsită de profesionalism a atribuţiilor de serviciu ele sunt tratare <între noi>, ca <între colegi> şi nu au niciodată nici un fel de consecinţe. Este suficient să se urmărească în Indexul Operelor Plagiate de la www.plagiate.ro câte nume de pro­fesori apar drept plagiatori şi până acum nici o universitate nu s-a sesizat. Dacă uni­ver­sităţile nu se sesizează atitudinea ministerului educaţiei este una prin care plagiatorii sunt de-a dreptul apăraţi. In acest moment există universităţi care sunt adevărate centre de plagiate şi plagiatori care acţionează cu rectorul în frunte. Mai mult, pe poziţia de preşedinţi ai comisiilor de etică sunt puşi în mod ostentativ chiar plagiatori.”

Sociologul Mircea Kivu sustine ca persoanele publice, care nu au o cariera universitara si nu au nicio legatura cu lumea academica isi doresc sa obtina o teza de doctorat are o explicatie complexa: „Este tentaţia oarecum fireascǎ a semi-doctului sǎ-şi scrie pe cartea de vizitǎ titluri cât mai pompoase (unii ne amintim de tovarǎşa ). Este cam din acelaşi tablou cu gradul de general deţinut cu unii care n-au comandat niciodatǎ un pluton. Mai nou, aflu cǎ Gabriel Oprea este şi membru fondator al unei Academii – deci, nu-i aşa, . Apoi, e vorba de legitimarea ocupǎrii unor funcţii. Chiar dacǎ se ştie (şi e normal) cǎ sunt ocupate pe criterii politice, nu stricǎ sǎ fie şi nişte dovezi de competenţǎ. Nu în ultimul rând, sunt şi nişte interese pecuniare. Sǎ ne gândim la sporul de 15%, care, dacǎ se aplicǎ unui salariu bunicel, rezultǎ cam cât o şpagǎ micǎ. Uneori, oamenii pot ţine, în timpul liber, cursuri la câte o universitate privatǎ (nu-i mare efort), unde salariul poate fi substanţial”.

In data de 1 iulie, HotNews.ro a publicat o analiza a tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, asupra careia planau suspiciuni de plagiat. Indiciile de plagiat se bazau pe urmatoarele argumente:

• pagini intregi din teza de doctorat a lui Gabriel Oprea erau identice cu pasaje din alte lucrari fara utilizarea ghilimelelor
• paragrafele identice cuvant cu cuvant erau marcate cu note de subsol, insa si acestea erau preluate din alte carti
• lucrarile din care s-a copiat cel mai frecvent erau ale prof. univ. dr. Ion Neagu, coordonatorul de doctorat a lui Gabriel Oprea si prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, membru in comisia de sustinere a doctoratului lui Gabriel Oprea
• multi autori pe care ii indica in notele de subsol nu au fost inclusi in bibliografia lucrarii, insa acesti autori erau mentionati in textele originale
• ordinea in care au fost aranjate subcapitolele din lucrarea doctorala a lui Gabriel Oprea este identica cu ordinea subcapitolelor din tratatul coordonatorului sau, prof. univ. Ion Neagu

In ciuda acestor evidente, Consiliul de Etica din subordinea Ministerului Educatiei a emis intr-un timp record un raport in care se spunea ca „suspiciunea de plagiat nu se confirma”. Acelasi organism l-a albit si pe premierul Victor Ponta in 2012 atunci cand acesta a fost acuzat de plagiat de catre revista Nature. De altfel, acest organism are atributii de verificare a tezei de doctorat si in cazul lui Neculai Ontanu, avand in vedere prevederea din art. 28, litera c, potrivit careia Consiliul de Etica este obligat sa se sesizeze in cazul unor persoane cu functii de demnitate publica.