EXCLUSIV. Reacție de la Kiev după cele mai recente anunțuri ale lui Trump. Cum au înaintat rușii 20 de kilometri doar pentru că ucrainenilor le-au lipsit informațiile din SUA
Trump folosește „o tehnică informațională prin care el poate arunca vina pe altcineva”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews Oleksandr Kraiev, analist ucrainean, în contextul presiunilor exercitate de Washington la adresa Kievului. „Deși va fi greu, trebuie să rămânem în contact cu americanii. Pentru că trebuie să spunem clar: din păcate, nimeni nu poate înlocui SUA în privința furnizării de informații”, recunoaște însă ucraineanul. Cum explică el ce trăiește acum.
Un episod interesant de anul trecut ilustrează, spune Oleksandr Kraiev, cum au beneficiat rușii de un scurt interval în care SUA nu a mai dat informații Ucrainei.
Care este rolul CIA.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Donald Trump a decis să permită importurile de motorină din Rusia și presează Ucraina să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, anunțând chiar un „armistițiu” energetic despre care nimeni nu știe mai nimic.
Într-un interviu pentru publicul HotNews, Oleksandr Kraiev, director de programe la Consiliul de Politică Externă „Ukrainian Prism”, un think-tank din Kiev, explică de ce acest armistițiu este văzut în mod total diferit la la Kiev și la Moscova.
Oleksandr Kraiev. Foto: wgi.world
În pofida situației, Kievul trebuie să continue legăturile cu americanii
„Eu pot vorbi cu dumneavoastră acum doar pentru că, cu 15 minute înainte de apelul nostru, ni s-a restabilit curentul în cartier”, spune el, pe fondul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii electrice și de încălzire a Ucrainei.
„Acest armistițiu nu a fost discutat între Rusia și Ucraina. A fost creat doar de Donald Trump”
„Nimeni nu poate înlocui SUA în privința furnizării de informații”, spune el, subliniind că ultima dată când s-a întâmplat acest lucru, efectul a fost dezastruos.
În acest context, analistul are două sugestii. Kievul trebuie să continue legăturile cu americanii. În același timp, spune el, „trebuie să punem multă inițiativă și multă muncă în crearea unei abordări comune ucraineano-europene”.
„Europenii pot opri navele rusești” care transportă motorină spre SUA, „dar dacă o vor face este cu totul altă chestiune”, a spus el.
Două perspective diferite
HotNews: Vedeți vreo șansă pentru un armistițiu energetic în acest moment? Nu am primit un răspuns clar din partea Rusiei și nici nu știm dacă s-a negociat ceva înainte, nu? Oleksandr Kraiev: Principala problemă pe care o văd este că în mod evident, înțelegem armistițiul energetic în mod diferit. Pentru Ucraina, asta înseamnă un armistițiu energetic total, pentru că armistițiul energetic este deja doar o parte a acordului de încetare a focului.
Rusia spune că ar fi vorba de un armistițiu energetic parțial, adică să nu fie lovită infrastructura petrolieră: rafinăriile de petrol, rafinăriile de motorină etc.
„Rușii consideră că armistițiul ar trebui să fie, practic, unilateral”
Problema este că Ucraina are o singură rafinărie, iar cel mai vulnerabil punct al sistemului energetic ucrainean îl reprezintă rețeaua electrică și cea de termoficare, care sunt lovite în prezent. De exemplu, la doar o oră după anunțarea acestui armistițiu, rușii au lovit termocentrala TEC-5 de lângă Harkov. Așadar, problema persistă.
Pompierii sting incendii la clădirile rezidențiale din Harkov după bombardamentele rusești, 12 octombrie 2026. Foto: ZUMA Press Wire / Shutterstock Editorial / Profimedia
Rușii consideră că armistițiul ar trebui să fie, practic, unilateral: ucrainenii să nu mai lovească rafinăriile rusești, iar apoi, dacă armistițiul funcționează, cum a spus Trump, va urma un armistițiu și pentru rețeaua electrică.
Trump folosește „o tehnică informațională prin care el poate arunca vina pe altcineva”
Numai că Ucraina nu se poate susține fără a scoate din funcțiune rafinăriile rusești, pentru că acesta este singurul mod în care putem opri înaintarea rușilor pe front și barajele de atacuri asupra orașelor ucrainene.
Prin urmare, principala problemă este că, din câte văd eu, acest armistițiu nu a fost discutat între Rusia și Ucraina. A fost creat doar de Donald Trump.
În al doilea rând, da, Rusia și Ucraina au viziuni diferite asupra armistițiului energetic ca atare.
Iar al treilea punct, care cred că este cel mai important, este că avem de-a face cu o tehnică informațională prin care el poate arunca vina pe altcineva.
„Îi va putea învinui pe Putin, pe Zelenski, pe europeni”
Pentru că atunci când armistițiul se va prăbuși, când totul se va prăbuși, inclusiv acordul lui privind motorina, îi va putea învinui pe Putin, pe Zelenski, pe europeni, pe oricine în afară de el însuși.
Deci strategia principală, așa cum o văd eu, este ca Trump să evite orice vină pentru tot ce se întâmplă.
„Rușii ar avea mai mulți bani și mai mult timp pentru a distruge rețeaua electrică ucraineană”
– Ce urmează acum? La ce ne putem aștepta? – Dacă Ucraina continuă să lovească infrastructura petrolieră rusă, americanii vor face presiuni asupra noastră. Ne spun că vor tăia orice fel de sprijin militar, orice fel de sprijin de recunoaștere și de informații.
Practic, suntem în aceeași situație ca anul trecut, când Elon Musk a întrerupt Starlink și furnizarea de informații pentru Ucraina, iar Pete Hegseth, șeful Pentagonului, a oprit pentru câteva zile toate livrările de armament către Ucraina.
Și am văzut că a fost o mișcare dezastruoasă, pentru că, practic, jumătate din comunicații se bazează pe aceste tipuri de tehnologie.
Cât despre partea rusă, după cum am spus, ei tot nu înțeleg armistițiul energetic ca pe unul total.
Așa că asta le va da doar mai mulți bani și mai mult timp pentru a distruge rețeaua electrică ucraineană înainte de sezonul rece.
Eu pot vorbi cu dumneavoastră acum doar pentru că, cu 15 minute înainte de apelul nostru, ni s-a restabilit curentul în cartier. Și apa curentă, tot. Deci, practic, sunt deja în această situație. Nu pot anticipa cum va fi iarna aceasta, pentru că avem deja probleme.
Rolul crucial al imaginilor din satelit
– Și ce se va întâmpla dacă SUA își pun cu adevărat în aplicare amenințarea de a opri achizițiile de armament și schimbul de informații? Cum ar afecta asta efortul de război al Ucrainei? – Trebuie să spunem clar: din păcate, nimeni nu poate înlocui SUA în privința furnizării de materiale de informații și a schimbului de informații, pentru că partenerii noștri europeni nu au capacitățile tehnice de a ne oferi imaginea de ansamblu din punct de vedere informativ.
Imaginile din satelit, întregul sistem internațional de recunoaștere, toate se bazează pe tehnologii americane și pe americani.
Asta este cea mai mare problemă. Pentru că, de exemplu, am văzut în ultimele săptămâni multe livrări de rachete antiaeriene și sisteme de apărare antiaeriană din Germania și Italia.
O lipsă de informații i-a făcut pe ruși să înainteze 20 de kilometri brusc
Vedem mult sprijin din partea vecinilor noștri din Europa Centrală. Deci putem face ceva în privința apărării antiaeriene. Desigur, nu putem înlocui rachetele PAC-3. Asta e singura problemă.
Dar tot restul îl putem obține, într-o anumită măsură, de la partenerii europeni sau îl putem produce noi înșine. Am testat deja noile interceptoare pentru drone și funcționează cum trebuie. Așa că avem anumite speranțe să producem mai multe astfel de sisteme înainte de iarnă.
Dar când vine vorba de recunoaștere, ultima dată când s-a întâmplat asta, anul trecut, am văzut cum rușii au profitat și au înaintat peste 20 de kilometri în teritoriul ucrainean.
Desigur, am recucerit deja acele poziții, dar atunci nu am avut acces la informațiile americane timp de trei zile. Și acesta a fost rezultatul. Așa că, din păcate, sunt destul de pesimist în privința a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă americanii ne-ar tăia complet furnizarea de informații.
„Percep această mișcare a lui Trump ca pe un simplu pariu politic”
– Care credeți că va fi efectul deciziei lui Trump de a ridica sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină? Efectele sunt practice sau, deocamdată, mai degrabă simbolice? – Cred că sunt mai degrabă simbolice și politice, ca să spun așa. Practic, el înțelege că toate problemele cu motorina, toate problemele de la benzinăriile americane provin din campania lui iraniană.
Nu cred că nu face această legătură. Dar obiectivul lui principal acum este să-i învinuiască pe toți ceilalți pentru propriile lui fapte.
Așa că încearcă să creeze imaginea că Ucraina e de vină pentru lipsa de motorină. Că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este problema. Că e vina oricui altcuiva, numai a propriului său război cu Iranul nu.
„Chinezii sunt principalii cumpărători de petrol rusesc”
Iar acum vedem această criză, cu ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, ca pe un mecanism de abatere a atenției de la problemele cu Iranul. Trump creează o situație în care poate da vina pe altcineva pentru problemele pe care le are.
Pentru că nu cred că acest acord cu Putin va funcționa. Motorina rusească trebuie să traverseze oceanul, într-un fel sau altul. Iar dacă traversează Atlanticul, poate fi oprită de britanici, de francezi, de danezi, de germani.
Așa că le este practic imposibil să circule liber pe ocean, chiar și cu această flotă-fantomă a Rusiei. La fel și în Pacific. Acolo vor avea probleme cu chinezii, pentru că chinezii sunt principalii cumpărători de petrol rusesc.
Așa că percep această mișcare a lui Trump ca pe un simplu pariu politic. Doar o încercare de a abate atenția de la problemele reale și de a se arăta drept un președinte care face ceva.
„Va fi greu și obositor, dar trebuie să rămânem în contact cu americanii”
– Ce poate face Kievul acum, din punct de vedere strategic, pentru a atenua această presiune exercitată de administrația Trump? Ce poate face Volodimir Zelenski? – În primul rând, deși va fi obositor, deși va fi greu, trebuie să rămânem în contact cu americanii.
Nu le putem trânti ușa în nas, pentru că altfel vom pierde chiar în acel moment accesul la armamentul și la informațiile americane. Deci trebuie să rămânem în contact cu americanii.
Despre șeful CIA
Trebuie să comunicăm în continuare cu ei, fie prin (Steve) Witkoff și (Jared) Kushner.
Personal, aș prefera comunicarea prin șeful CIA, pentru că pare un negociator mai rezonabil. Dar, oricum, trebuie să comunicăm cu ei.
Trebuie să le arătăm rezultatele acordului. Trebuie să le arătăm că acordul de pace sau de încetare a focului, acordul de armistițiu energetic, se prăbușește din cauza rușilor. Deci trebuie să fim prezenți acolo. Trebuie să fim prezenți în America, din punct de vedere informațional.
Importanța cooperării cu Europa
Pe de altă parte, trebuie să punem multă inițiativă și multă muncă în crearea unei abordări comune ucraineano-europene.
Pentru că, așa cum am spus deja, europenii pot opri navele rusești, dar dacă o vor face este cu totul altă chestiune. De aceea trebuie să cooperăm cu ei pentru a crea acest scut de securitate împotriva livrărilor de petrol rusesc către Statele Unite.
Trebuie să creăm un mecanism de oprire, sechestrare sau reținere a navelor ori să ridicăm alte bariere care să le împiedice să traverseze oceanul, tocmai pentru a le dovedi americanilor că această schemă nu poate funcționa în prezent din cauza sancțiunilor pe care chiar Statele Unite le-au impus, sub administrația anterioară și sub cea actuală, inclusiv prin recentul act Graham-Blumenthal, adoptat și semnat de Donald Trump.
Practic, trebuie să le arătăm americanilor că noi suntem cei care vor să lucreze productiv. Noi suntem cei care pot opri războiul.
Iar dorința lui Donald Trump de a-și construi imaginea de om al marilor acorduri poate fi împlinită doar împreună cu europenii și ucrainenii, dacă vrea să obțină ceva, măcar ceva de valoare.
„Problema este că nu toate orașele sunt la fel de pregătite pentru iarnă. Iar Kievul este unul dintre cele mai prost pregătite”
– Linia frontului nu se mișcă prea mult, dar războiul ajunge tot mai mult în orașe. Kievul a fost lovit foarte puternic în ultima vreme. Care ați spune că sunt principalele riscuri cu care se confruntă Ucraina acum, în această iarnă, în viitorul apropiat? – Desigur, principalul risc îl reprezintă întreruperile de curent, care au început deja, întreruperile la încălzire, care vor începe cu siguranță la un moment dat în această iarnă. Și întreruperile de apă, care sunt deja, într-o oarecare măsură, prezente, având în vedere toată situația. Practic, același lucru la care am fost martori în ultimele trei ierni de război.
Problema este, desigur, că nu toate orașele sunt la fel de pregătite pentru iarnă, pentru că, din păcate, Kievul este unul dintre cele mai prost pregătite.
De exemplu, Harkov, Dnipro sau Cernihiv au pregătit o mulțime de adăposturi suplimentare. Au pregătit tehnologii suplimentare, pompe de apă suplimentare, capacități suplimentare de generare, acumulatori etc.
„Ne îndreptăm cu siguranță spre o stagnare pe linia frontului”
În schimb, la Kiev nu s-a construit niciun adăpost public nou de mai bine de un an. Asta este problema. Avem probleme interne cu administrațiile orașelor. Și, din păcate, acestea vor amplifica efectele loviturilor rusești.
Dar, în ansamblu, ne îndreptăm cu siguranță spre o stagnare pe linia frontului, așa cum s-a întâmplat întotdeauna pe timpul iernii. Însă înainte de această stagnare am văzut o operațiune Vivaldi foarte reușită, desfășurată de Corpul 3 de Armată.
Deci, din punct de vedere militar, intrăm în iarnă cu fruntea sus. Dar, desigur, din cauza loviturilor, populația civilă va avea cu siguranță de suferit în această iarnă.
