​EXCLUSIV Secretele pandemiei: În anul în care am stat cu sufletul la gură ca secțiile ATI să nu intre în colaps, autoritățile au ratat construirea a 20 de spitale modulare din bani europeni

​50 de milioane de euro, bani europeni pentru construirea de spitale modulare. Atât a avut la dispoziție România în primul an al pandemiei, când cea mai mare temere care a urmărit sistemul sanitar, autoritățile, dar și pe mulți dintre români a fost aceea că numărul pacienților COVID-19 în stare gravă ar putea depăși, la un moment dat, numărul paturilor de Terapie Intensivă din spitale. Cel mai probabil, doar restricțiile impuse în anumite perioade și norocul au făcut ca o astfel de catastrofă să fie evitată. Cert este că atunci când era cea mai mare nevoie de ele, spitalele modulare nu s-au făcut. Mai mult decât atât, în mod bizar, autoritățile au gândit un apel de proiecte la care nu au avut dreptul să aplice pentru finanțare spitalele, ci doar două entități: Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat.

Info pe scurt:

• În vara anului trecut, Asociația Dăruiește Viață termina de construit, în curtea Spitalului Elias din București, un spital modular de ultimă generație, cu 38 de paturi de ATI pentru pacienți COVID, investiție care s-a ridicat la aproximativ 2,2 milioane de euro – bani strânși exclusiv din donații și sponsorizări. Construcția spitalului a durat două luni.

• Un calcul sumar arată că autoritățile ar fi putut construi în anul pandemiei cel puțin 20 de spitale modulare similare, cu paturi ATI – practic, o medie de un spital modular la două județe – din fondurile europene pe care le-ar fi putut accesa pentru asta: 50 de milioane de euro.

• Ce au făcut, în schimb, autoritățile în anul pandemiei? Au gândit un apel de proiecte pe fonduri europene, pentru construirea de spitale modulare, la care, în mod bizar, nu aveau acces spitalele, ci doar două entități: Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Afarat.

• Până la finalul lunii septembrie 2020, când era termenul limită pentru primul apel de proiecte, a fost depus un singur proiect de finanțare, de către Direcția Medicală a Ministerului Apărării Naționale – proiect denumit „Crearea de capabilități medicale mobile de diagnostic, izolare și tratament în contextul COVID 19”.

• Apelul de proiecte pentru construirea de spitale modulare a fost reluat după eșecul din septembrie 2020 și „evoluția alarmantă a situației epidemiologice”. Abia în acel moment Guvernul a extins lista solicitanților eligibili și a permis ca și spitalele și autoritățile locale să intre pe această listă.

• Termenul limită pentru depunerea proiectelor la cel de-al doilea apel a fost 31 martie, iar HotNews.ro a obținut în exclusivitate lista proiectelor depuse. În total sunt 32 de proiecte, dintre care doar o parte pentru construcția de spitale modulare, altele vizând dotarea cu echipamente și sisteme medicale sau cu echipamente de protecție.

• În București spre exemplu, doar două spitale au aplicat pentru construcția de spitale modulare: Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”.

• Proiectele sunt în acest moment în curs de evaluare, câștigătorii nefiind încă anunțați.

• Cât de complicat este pentru un spital să depună un astfel de proiect și cum se explică interesul scăzut al multor spitale? HotNews.ro a stat de vorbă cu medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, care indică drept cauze costurile pentru scrierea proiectului, care sunt suportate de spital, nefiind decontate din fonduri UE, dar și faptul că „a fost foarte dificil să acceptăm în România că spitalele trebuie să asiste și pacientul COVID. Sunt foarte puține spitale care au intrat pentru că au considerat că trebuie să pună umărul.”

• Spitalele modulare pot fi folosite și după pandemie, având o durată de viață de câțiva ani.

• De subliniat că, dincolo de numărul insuficient de paturi din spitale, în special din secțiile ATI, și de constucția de spitale modulare, o altă problemă rămâne deschisă: deficitul de personal medical, în condițiile în care România are, spre exemplu, doar în jur de 1.000 de medici de Terapie Intensivă.

Cât costă un spital modular ATI COVID: 2,2 milioane de euro, bani strânși din donații de ONG-ul Dăruiește Viață

În vara anului trecut, Asociația Dăruiește Viață termina de construit, în curtea Spitalului Elias din București, un spital modular de ultimă generație, cu 38 de paturi de Terapie Intensivă, investiție care s-a ridicat la aproximativ 2,2 milioane de euro – bani strânși exclusiv din donații și sponsorizări. După pandemia de COVID-19, spitalul modular poate fi relocat și refolosit pentru tratarea marilor arși.

Un calcul sumar arată că autoritățile ar fi putut construi în anul pandemiei cel puțin 20 de spitale modulare cu paturi ATI din bani europeni – practic, o medie de un spital modular la două județe – din banii europeni pe care i-ar fi putut accesa.

Spital modular ATI COVID construit de Asociația Dăruiește Viață în curtea Spitalului Elias din București

Mai mult decât atât, pe 25 martie 2020, la 10 zile după ce România intra în stare de urgență din cauza pandemiei de COVID-19, fondatoarele Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, îi scriau primului ministru de la acea vreme, Ludovic Orban, cerându-i ca Guvernul să colaboreze cu societatea civilă pentru gestionarea pandemiei. Asociația Dăruiește Viață propunea Guvernului să colaboreze pentru construcția a 3 spitale mobile pentru pacienți cu forme severe și critice de COVID-19. Propunerea Asociației Dăruiește Viață era ca aceste 3 spitale modulare să fie amplasate la București, Timișoara și Iași. „Echipa noastră a pregătit deja proiectul tehnic, dar pentru finalizare am avea nevoie de planurile terenurilor pe care ar putea fi amaplasate, pentru a definitiva conexiunile la rețelele de utilități. Punem acest proiect în mod gratuit la dispoziția statului”, arătau fondatoarele Dăruiește Viață, în scrisoarea trimisă lui Ludovic Orban.

Pe 7 aprilie 2020, Asociația Dăruiește Viață primea de la Guvern următorul răspuns: propunerea fusese transmisă, „spre informare și analiză”, Ministerului Sănătății.

„Acest proiect a fost propus Guvernului României ca soluție pentru întreaga țară, doar că nu am primit niciun răspuns, iar răspunsul pe care l-am primit făcând presiune a fost unul informal și care spunea că sunt scumpe, domnule, aceste spitale pentru Guvernul României! Adică cam cât costa? Două milioane de euro, estimăm noi. Două milioane de euro e foarte mult pentru Guvernul României!”, explica anul trecut Carmen Uscatu, președintele Asociației Dăruiește Viață, pentru HotNews.ro.

Șantierul spitalului modular construit de Asociația Dăruiește Viață la Piatra Neamț

În acest moment, Asociația Dăruiește Viață construiește, la Piatra Neamț, unde secția ATI a Spitalului Județean a fost distrusă de incendiul din noiembrie anul trecut, un al doilea spital modular COVID-19, tot din donații și sponsorizări. După pandemia COVID-19, spitalul modular va continua să funcționeze ca secție ATI, în condițiile în care cea din interiorul spitalului nu mai există în acest moment.

Autoritățile au permis, în mod bizar, doar IGSU și MApN să aplice pentru bani europeni de spitale modulare. Nelu Tătaru susținea public altceva

Ce au făcut, în schimb, autoritățile în anul pandemiei? Au gândit un apel de proiecte pe fonduri europene, pentru construirea de spitale modulare, la care, în mod bizar, nu aveau acces spitalele, ci doar două entități – Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Afarat.

Ghidul solicitantului pentru primul apel de proiecte – cu termen limită 30 septembrie – a fost aprobat prin Ordin al ministrului Fondurilor Europene – Marcel Boloș, la acea vreme – pe data de 7 iulie 2020. (Ghidul solicitantului poate fi consultat aici).

În Ghidul solicitantului aprobat la acea vreme scrie negru pe alb că doar Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență puteau aplica la apelul POIM/818/9/1/Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID 19, pentru proiectele de tip B, ce vizează crearea unor capabilități medicale mobile/formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/spitale modulare rol 1, 2 și 3/containere de logistică medicală.

Nelu Tătaru și Raed Arafat

În iulie anul trecut, Nelu Tătaru, ministrul Sănătății la acea vreme, declara pentru HotNews.ro că orice spital din țară poate solicita să fie declarat spital suport COVID și poate primi fonduri europene pentru a amenaja secții exterioare pentru pacienții infectați cu coronavirus – adică pentru a construi spitale modulare în curte sau pentru a amenaja în acest sens un corp pavilionar pe care îl are separat și pe care îl poate transforma în spital COVID. Fostul ministru al Sănătății mai spunea că această soluție ar fi făcut ca spitalele să nu mai fie închise pentru pacienții non-COVID, iar problema crizei de locuri ar fi fost și ea rezolvată.

„Proiectele se pot depune până pe 30 septembrie. Ei primesc bani de la Casa de Asigurări de Sănătate pe COVID, dar pot deconta și din fonduri europene. Ministerul Sănătății nu mai are coordonarea lor, am avut coordonarea spitalelor în starea de urgență, dar nu o mai avem, nu putem interveni. Ține de managementul fiecărui spital”, mai spunea ministrul Sănătății de la acea vreme. Nelu Tătaru susținea atunci că tot ce poate face, ca ministru, era „să mă duc în spitale, să fac niște observații, să trimit un Corp de control care odată ori trimite către Parchet, dacă sunt nereguli, ori sugerează consiliilor de administrație sau celor în a căror subordine este spitalul – consilii județene, consilii locale – schimbarea managerului, modificări etc.”

Fostul ministru al Sănătății era însă contrazis de Oana Gheorghiu, vicepreședinte și co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, care declara, în iulie anul trecut, pentru HotNews.ro, să „Nu orice spital putea să ia fonduri europene pentru spitale modulare, ci numai Inspectoratul General pentru Situații de Urgență putea să ia. Așa a fost gândit proiectul pe fonduri europene și singura entitate care putea accesa era ISU. Spitalele oricum nu au capacitate și personal să scrie aceste proiecte. Noi am cerut să ne lase și pe noi, ONG-urile, pentru că noi, spre exemplu, aveam deja proiectul de spital modular, adaptabil la spațiu, la situația din teren. Noi am oferit proiectul nostru inclusiv unor spitale.”

Un singur proiect de finanțare depus la apelul din septembrie anul trecut, de Ministerul Apărării

În cele din urmă, în condițiile în care spitalele nu au avut acces la apelul de proiecte din bani europeni, iar ONG-urile nici atât, până la finalul lunii septembrie 2020, când era termenul limită, a fost depus un singur proiect, de către Direcția Medicală a Ministerului Apărării Naționale – proiect denumit „Crearea de capabilități medicale mobile de diagnostic, izolare și tratament în contextul COVID 19” – arară datele transmise de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, la solicitarea HotNews.ro.

Nici măcar cealaltă entitate căreia i se dădea dreptul, prin Ghidul solicitantului, să depună proiecte – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – nu a făcut-o.

Spitalul modular ridicat de MApN la Constanța

Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea HotNews.ro, că în cadrul proiectului depus în luna septembrie „au fost înscrise pentru a fi decontate două facilitați medicale mobile de diagnosticare, izolare și tratament a pacienților cu forme ușoare și medii de COVID 19, achiziționate până la această dată, astfel”:

• Sistem modular medical de diagnosticare, izolare și tratament COVID-19 (achiziționat în contextul COVID-19), amplasat pe stadionul Portul din Constanța, format din 19 corturi, un container-laborator și 164 containere pentru zona de cazare a pacienților;
• Sistem modular medical de diagnosticare, izolare și tratament COVID-19 (achiziționat in contextual COVID19), amplasat pe stadionul CFR din Timișoara, format din 19 corturi, un container-laborator și 135 containere pentru zona de cazare a pacienților.
• Cele 299 de containere pentru cazare pacienți sunt de următoarele tipuri: 189 tip birou/ dormitor/ magazie/administrativ; 21 tip administrativ; 77 tip grup sanitar WC cu duș; 12 tip cabinet medical echipat – a mai precizat MApN, la solicitarea HotNews.ro.

Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au mai transmis HotNews.ro că cererea de finanțare depusă de Direcția Medicală a MApN „este în proces de evaluare de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de management pentru Programul operațional infrastructură mare, valoarea proiectului fiind de 32.225.111,81 lei”.

Apelul de proiecte pentru construirea de spitale modulare, reluat după eșecul din septembrie 2020 și „evoluția alarmantă a situației epidemiologice”

Pe 23 noiembrie 2020, „având în vedere evoluția alarmantă a situației epidemiologice din România”, Guvernul aproba Memorandumul cu tema: Necesitatea redeschiderii apelului de proiecte Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19, pentru acțiuni de tip B – Crearea unor capacități medicale mobile/formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID – 19/spitale modulare/containere de logistică medicală, în cadrul POIM, inițiat de către Ministerul Afacerilor Interne și MFE, cu modificările și completările ulterioare.

Practic, apelul de proiecte pentru construirea de spitale modulare COVID se relua, proiectele putând fi depuse în perioada 30.11.2020 – 30.03.2021, cu termen limită de implementare 31.12.2021.

Tot pe 23 noiembrie 2020, Guvernul aprobă și un nou Ghid al solicitantului. La proiectele de tip B – ce vizează crearea unor capabilități medicale mobile/formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/spitale modulare rol 1, 2 și 3/containere de logistică medicală – este extinsă lista solicitanților eligibili.

Secție de Terapie Intensivă COVID-19

Pe lângă Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Ministerul Apărării Naționale în parteneriat cu IGSU, pe lista solicitanților eligibili mai intră, de data aceasta, și:

• Spitale județene de urgență / Spitale de urgență / Institute medicale / Spitale de boli infecțioase
• Primăria Municipiului București și alte autorități publice locale pentru spitale județene de urgență / Spitale de urgență / Institute medicale / Spitale de boli infecțioase pe care le au în gestionare/administrare
• Parteneriatele între acestea

Potrivit ghidului, solicitanții de finanțare puteau depune maximum un proiect și trebuiau să facă dovada existenței personalului necesar pentru operarea capabilităților medicale propuse în proiecte, precum și a terenului necesar pentru amplasarea acestora. După ieșirea din criza cauzată de virusul SARS-CoV2, dotările realizate în cadrul proiectelor vor funcționa ca unități de rezervă pentru ATI/Urgență timp de 10 ani.

Ca o coincidență, Asociația Dăruiește Viață, singurul ONG din România care a construit un spital modular COVID, ceruse oficial Ministerului Fondurilor Europene, în toamna trecută, ca și ONG-urile, spitalele și autoritățile locale să poată aplica pentru finanțare, nu doar MApN și IGSU, așa cum se întâmplase la primul apel. Guvernul a inclus în ghidul solicitantului restul propunerilor, permițând spitalelor și autorităților locale să aplice pentru finanțare, dar nu și ONG-urilor.

Doar două spitale din București au depus proiecte de finanțare pentru spitale modulare din bani europeni

În total, după cel de-al doilea apel, au fost depuse 32 de proiecte de finanțare, însă nu toate sunt pentru spitale modulare, unele dintre ele vizând dotarea cu echipamente și sisteme medicale sau cu echipamente de protecție.

În București, spre exemplu, singurele spital care au depus proiect de finanțare pentru construirea de spitale modular COVID-19 sunt Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”.

Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București

Prezentăm mai jos lista completă a proiectelor depuse de solicitanți pe apelul redeschis în martie 2021 POIM/819/9/1 (inclusiv proiectul de tip B depus în apelul de proiecte anterior, închis la data de 30.09.2020) – sursa: date obținute în exclusivitate de HotNews.ro de la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene:

• 1. Direcția medicală a Ministerului Apărării Naționale – Crearea de capabilități medicale mobile de diagnostic, izolare și tratament în contextul COVID 19 – proiect depus în primul apel de proiecte (septembrie 2020).

• 2. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sf. Cuvioasă Parascheva din Galați – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin crearea secției modulare ATI, Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasă Parascheva” Galați – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 3. Județul Prahova (Consiliul Județean) – Dotarea unităților sanitare aflate în subordinea Consiliului Județean Prahova cu infrastructură medicală de tip spital modular și echipamente medicale – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 4. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – Extinderea capacității de răspuns medical în cazul epidemiilor, pandemiilor și evenimentelor cu victime multiple – proiect depus în apelul de proiecte redeschis (martie 2021).

• 5. Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova – Creșterea capacitații de gestionare a crizei sanitare COVID-19 în cadrul SCJU Craiova prin realizarea unei secții exterioare modulare ATI.

• 6. Spitalul Județean de Urgență Slobozia/Manager – Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 în cadrul Spitalului Județean de Urgență Slobozia – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 7. Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov/ Hotărâre de Guvern – Spital modular pentru pacienții COVID-19 administrat de către Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 8. Municipiul Lugoj – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19, prin construirea unui spital modular la nivelul Municipiului Lugoj – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B.

• 9. Județul Brașov – Secția Exterioara ATI-Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 10. Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București – Consolidarea capacității Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin crearea de containere de logistică medicală – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 11. Spitalul Județean de Urgență Alexandria – Crearea unor capabilități de logistică medicală de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii Covid-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 12. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara – Creșterea capacitații medicale mobile de tratament a pacienților critici la Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 13. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman – Dotarea centrelor rezidențiale din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman cu echipamente de protecție pentru creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 14. Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța – Creare spital modular pentru consolidarea capacității medicale a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța, în contextul COVID-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 15. Municipiul Caransebeș – Creșterea capacității administrative și de reacție în situația de urgență generată de COVID – 19 în Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș – Acronim HELPCOVID-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 16. Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” – Creșterea capacității INGG Ana Aslan de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin dotarea cu formațiuni medicale mobile și containere de logistică medicală de diagnostic și tratament- proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 17. Județul Maramureș – Crearea și dotarea unui spital modular în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 18. Spitalul Orășenesc Balș/Sănătate – Consolidarea capacității Spitalului Orășenesc Balș în gestionarea crizei sanitare COVID – 19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 19. Spitalul Județean de Urgență Târgoviște – Consolidarea capacității Spitalului Județean de Urgență Târgoviște de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin crearea de containere de logistică medicală – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 20. Județul Mehedinți – Spital modular mobil în județul Mehedinți pentru creșterea capacității de combatere a crizei COVID-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 21. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași/Administrativ – Dotarea cu echipamente și sisteme medicale pentru gestionarea crizei sanitare de către Spitalul Clinic de Urgență Sf. Spiridon Iași, spital suport Covid-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 22. Spitalul Orășenesc „Sf. Ștefan” Rovinari – Consolidarea capacității Spitalului Orășenesc Sf. Ștefan Rovinari pentru a gestiona criza sanitara COVID-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 23. Spitalul Clinic Filantropia – STOP-COVID în cadrul spitalului Filantropia prin crearea unei unități mobile de tip „Banca de lapte” – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 24. Spitalul Orășenesc Găești – Luptăm pentru oxigen – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 25. Spitalul Clinic de Urgență București – Dotarea corespunzătoare a Spitalului Clinic de Urgență București pentru consolidarea capacității de gestionare a virusului pandemic SARS-CoV-2 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 26. Județul Caraș-Severin – Spital modular pentru consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 27. Spitalul Orășenesc „Sf. Ierarh Nicolae”, Bicaz – Consolidarea capacității Spitalului Orășenesc „Sf. Ierarh Nicolae” Bicaz de gestionare a crizei sanitare COVID-19 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 28. Comuna Tileagd – Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 pentru elevii și cadrele didactice din comuna Tileagd, județul Bihor – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 29. Comuna Cătina/Primar – Dotarea unităților de învățământ din comuna Cătina cu dispozitive și echipamente de protecție necesare prevenirii răspândirii infecției cu virusul SARS CoV-2 – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 30. Școala Gimnazială „Augustin Buzura” Copalnic Mănăștur – Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID 19 în cadrul Școlii Gimnaziale „Augustin Buzura” Copalnic Mănăștur – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 31. Comuna Călmățuiu – Dotarea școlilor din Comuna Călmățui cu echipamente de protecție și dispozitive medicale – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

• 32. Școala Gimnaziala nr. 3 Comana – Consolidarea capacității Școlii Gimnaziale nr. 3 Comana în vederea gestionării situației de pandemie – proiect depus în apelul de proiecte redeschis pentru proiectele de tip B (martie 2021).

Proiectele sunt în acest moment în curs de evaluare, câștigătorii nefiind încă anunțați.

Cum se explică interesul scăzut al spitalelor? Ce spune Beatrice Mahler, managerul unuia dintre cele două spitale din Capitală care au depus proiecte de finanțare

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, cel mai mare spital de boli pulmonare din România, care tratează de peste un an pacienți COVID-19, este unul dintre cele două spitale din București care au depus proiecte de finanțare pentru construcția unui spital modular, alături de Institutul de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”.

Managerul Institutului „Marius Nasta”, medicul Beatrice Mahler, a explicat pentru HotNews.ro că, în cazul în care va obține finanțarea pentru construcția unui spital modular din bani europeni, această structură va ajuta într-o primă etapă pacientul COVID, iar în a doua etapă pacientul cu tuberculoză. Pacienții cu tuberculoză pot fi tratați și la domiciliu, dar numai cei cu forme ușoare, formele severe necesitând internare, precizează Beatrice Mahler.

„La Institutul ‘Marius Nasta’ chiar avem justificări sustenabile în timp legate de acest spital modular. Într-adevăr, depunerea documentelor s-a făcut pentru a avea o zonă dedicată pacienților COVID, cu atât mai mult cu cât Institutul ‘Marius Nasta’ are 140 de paturi suspendate în urma închiderii sediului Zerlendi (închis în vara anului trecut, deoarece funcționa într-o clădire veche de 130 de ani, cu risc seismic gradul I – n.red.). Dintre paturile suspendate, 70 erau pentru pacienți cu tuberculoză, iar 70 pentru pacienții pneumologici. În acest moment suntem într-un proces de reorganizare a Institutului în urma închiderii sediului Zerlendi, care nu avea condiții adecvate, dar am reuși să găsim o locație adecvată pentru 42 de paturi de pneumologie și cam 30 de paturi de tuberculoză. În plus, suntem într-o restrângere a numărului de servicii alocate pacientului pneumologic și pacientului cu tuberculoză, pe de o parte din cauza închiderii sediului Zerlendi, iar pe de altă parte din cauza existenței unui pavilion dedicat COVID-19”, a declarat managerul Institutului Marius Nasta pentru HotNews.ro.

„Într-o primă etapă, acest spital modular ar permite continuarea asistenței medicale pentru pacientul COVID în Institutul ‘Marius Nasta’ astfel încât partea de pneumologie să nu fie afectată – pentru că am avea peste 150 de paturi destinate pacientului pneumologic, în momentul în care spitalul modular va fi funcțional”, spune Beatrice Mahler.

Beatrice Mahler, medic și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București

„Iar pe termen mediu, după ce problema pacientului COVID va mai impacta foarte puțin sistemul de sănătate, paturile respective vor putea fi direcționate către pacintul cu tuberculoză, unde avem o reducere substanțială a numărului de paturi în acest moment – avem 78 de paturi în pavilionul 3 și 26 de paturi pentru tuberculoză multidrog rezistentă”, adaugă Beatrice Mahler.

Beatrice Mahler lansează și un avertisment: „După pandemia COVID ne așteptăm la un val de infectări cu bacilul Koch, pentru că tuberculoza a început treptat, de la o lună la alta, în acest moment, să fie prezentă la tot mai mulți pacienți. În primele 5 luni ale anului avem o creștere cu 30% a numărului de pacienți care necesită internare față de ultimele luni ale anului trecut, cazuri grave, cu localizări multiple. Și, din păcate, vârful de infecții de tuberculoză în România îl așteptăm peste un an, poate chiar peste 2 ani, ca efect secundar al pandemiei de COVID-19.”

Am întrebat-o pe Beatrice Mahler și cât de complicat este pentru un spital să depună un astfel de proiect și cum își explică interesul scăzut al altor spitale, în condițiile în care conduce unul dintre cele două spitale din București care au aplicat pentru finanțare: „Sunt multe costuri neacoperite. Scrierea unui astfel de proiect trebuie plătită de spital. Proiectul de amplasare și de legare la gazele medicale, la sursa de apă, la utilități, trebuie să fie extrem de bine făcut. Practic, este o cheltuială pe care trebuie să o suporte tot instituția. Prin urmare, pe lângă achiziția efectivă a containerelor, sunt multe costuri care nu pot fi decontate, ci sunt asumate de către spital.”

„Sigur, probabil dacă am fi avut un sediu nou, probabil că nu ar fi fost o prioritate un spital modular. Dar în situația în care este în acest moment Institutul ‘Marius Nasta’, am considerat că spitalul modular este o opțiune pentru o perioadă de timp, astfel încât, în speranța unei finanțări corecte și coerente pentru o structură nouă, așa cum am depus la PNRR pentru sediul Zerlendi, să fie o zonă de tranziție în care să putem acorda asistență medicală pacienților și în același timp pacientul să nu fie privat de servicii de sănătate de care va avea nevoie și în următoarea perioadă”, mai spune Beatrice Mahler.

Nu în ultimul rând, managerul Institutului „Marius Nasta” amintește că „a fost foarte dificil să acceptăm în România că spitalele trebuie să asiste și pacientul COVID. Sunt foarte puține spitale care au intrat pentru că au considerat că trebuie să pună umărul în acest moment.”

Citește și:

• Povestea TIR-urilor transformate în unități mobile de Terapie Intensivă: Donate ISU de Fundațiile SMURD și Mereu Aproape în primele luni ale pandemiei și dotate și cu bani de la Guvern, unele au ajuns rapid la reparat sau au devenit inutilizabile după ce a plouat