Există soluții pentru acces la tratamente salvatoare de vieți, într-o perioadă cu restricții bugetare? 

Accesul rapid – în linie cu standardele europene de tratament – la medicamente inovative nu este un lux, ci o necesitate documentată științific pentru viața pacienților români și pentru un sistem de sănătate modern și eficient în România. În cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), răspunsul la întrebarea dacă există soluții pentru un acces predictibil la inovație medicală a fost unul pozitiv, dat la unison de autorități, medici, pacienți și industrie.

“Suntem determinați ca, împreună cu profesioniștii din sănătate, să găsim căile potrivite pentru a aduce soluții eficiente și inovația mai aproape de pacienți și pentru a transforma provocările actuale în oportunități reale de modernizare”, a declarat Radu Rășinar, Președinte ARPIM.

Apariția rapidă a noilor tehnologii și provocările în gestionarea resurselor au dus treptat la întârzieri în accesul pacienților la tratamente. Totuși, prin crearea unui cadru care să poziționeze industria farmaceutică drept un partener strategic și care să stimuleze investițiile în cercetarea și dezvoltarea medicală, se pot reduce decalajele în acces la medicamente, sistemul medical poate progresa și este generat un impact pozitiv pentru economie.

“Într-un context în care presiunile bugetare sunt tot mai mari, iar nevoia de servicii medicale crește constant, accesul rapid la terapii inovatoare este esențial pentru sănătatea românilor și pentru sistemul de sănătate. Medicamentele moderne nu înseamnă doar controlul evoluției bolii pentru pacienți, prevenirea spitalizărilor și productivitate, ci și optimizarea costurilor pentru întregul sistem medical. Iar progresul tehnologic accelerat va aduce și medicamente tot mai eficiente și soluții terapeutice pentru bolile fără alternativă terapeutică”, a mai spus Radu Rășinar.

În contextul actual, România se confruntă cu o provocare majoră: pacienții români așteaptă peste 2 ani pentru acces la tratamente inovative de la aprobarea europeană. Azi, peste 47.000 de pacienți așteaptă actualizarea listei de medicamente gratuite, a cărei ultimă modificare a fost în aprilie 2024. Situația este confirmată de cele mai recente date ale studiului EFPIA privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare în țările Europei, denumit „Patients W.A.I.T. 2024”.

Studiul arată că pacienții români beneficiază doar de 19% dintre medicamentele aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului între 2020–2023, adică 1 din 5 medicamente. Spre comparație, cehii beneficiază de 61% dintre acestea, iar media Uniunii Europene este de 46%. Mai mult, niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la începutul lui 2025.

Ce soluții există: Prioritizarea procesului de actualizare a listei de medicamente compensate, predictibilitate și o abordare proactivă

Productivitatea unei țări este corelată cu îmbunătățirea indicatorilor de sănătate, iar accesul la terapii inovative are o contribuție esențială pentru ca acești parametrii să fie în linie cu media europeană. Un pas critic în această direcție îl reprezintă prioritizarea procesului de actualizare a listei de medicamente compensate de către autoritățile relevante, astfel încât pacienții români să aibă acces la cele mai eficiente opțiuni terapeutice conform ghidurilor de tratament europene și internaționale.

România înregistrează cea mai mare rată de mortalitate tratabilă din Uniunea Europeană[1]. Fiecare zi de întârziere în actualizarea listei de medicamente înseamnă pierderi de oportunități pentru îmbunătățirea sănătății și calității vieții pacienților. În plus, întârzierile cresc costurile pentru sistemul de sănătate, ducând la spitalizări prelungite și pierderi de productivitate, amplificând astfel pe termen lung povara financiară a sistemului sanitar.

“Fiecare medicament inovator care ajunge la pacienți înseamnă șansa la o nouă viață alături de cei dragi. Fiecare zi de întârziere costă vieți și zile lungi de spitalizare. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient cu o boală cronică? Agravarea bolii, neșansa la o viață normală, riscul ca atunci când un tratament inovator ajunge la el să nu îl mai poată salva. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient bolnav de cancer? Riscul de a nu mai fi in viață”, a declarat Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), în cadrul evenimentului.

Printre soluțiile identificate în cadrul dezbaterii se numără:

• Implicarea timpurie a tuturor părților interesate relevante în inițiative de tip horizon scanning. Acestea pot fi atât instrumente de planificare bugetară și pregătire pentru viitoare provocări de sănătate publică, cât și o bază pentru dialog transparent, colaborativ și anticipativ între industria farmaceutică și autorități, facilitând implementarea inovației responsabil și sustenabil;
• Regândirea procesului de compensare, pentru a se asigura că fiecare segment funcționează cu timpi de așteptare rezonabili;
• Alocarea unui buget predictibil și sustenabil pentru medicamente.

Dincolo de impactul pentru pacienți, medici și sistemul de sănătate, lipsa de predictibilitate actuală a procesului de compensare afectează și mediul investițional din sectorul medical prin descurajarea parteneriatelor strategice și a celor de colaborare între autorități și industria farmaceutică, limitând oportunitățile de progres pentru România. Pacienții români au nevoie de un acces constant și predictibil la medicamente inovative în egală măsură cu ceilalți pacienți din Uniunea Europeană.

[1] https://www.oecd.org/en/publications/health-at-a-glance-europe-2024_b3704e14-en.html

Articol susținut de Arpim