Exodul „frapant” al românilor din Spania continuă, scrie unul dintre marile ziare economice spaniole

Numărul românilor stabiliți în Spania poate scădea anul acesta sub 500.000, pentru prima oară după integrarea României în UE, scrie cotidianul financiar El Economista. Spania a fost țara în care românii au migrat masiv, numărul celor înregistrați în 2013 fiind de 750.000.

Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică al Spaniei confirmă o tendință începută în 2013, când s-a înregistrat vârful emigrației românești în Spania.

De atunci, numărul românilor în țara iberică a scăzut constant, iar ultimele date arată că numai în al doilea trimestru al acestui an mii de români au părăsit Spania, scrie El Economista. De altfel, românii și ucrainenii se numără printre cele zece naționalități cu cele mai mari rate de plecare din Spania, remarcă jurnaliștii.

Conform Institutului Național de Statistică al Spaniei, în al doilea trimestru al acestui an 5.300 de români și 3.200 de ucraineni au părăsit țara iberică.

Ziarul spaniol, unul dintre cele trei mari cotidiene financiare ale Spaniei, arată că, în schimb, alte naționalități sosesc în țară în număr semnificativ.

Columbia a fost principala țară a imigranților sosiți în Spania în al doilea trimestru al anului 2026, cu 34.000 de intrări, urmată de Venezuela, cu 23.300, și Maroc, cu 21.100. Următorii au fost cetățenii spanioli care s-au întors din străinătate, cu 18.000 de sosiri, și peruvienii, cu 16.800.

S-au clasat apoi Brazilia, cu 8.300 de imigranți, Italia, cu 7.600, Honduras, cu 7.200, în timp ce Spania a înregistrat 6.700 de sosiri din Pakistan.

Ucrainenii și bulgarii au început să plece și ei din Spania

După nouă trimestre de creșteri semnificative ale sosirii ucrainenilor în Spania de la începutul războiului pe scară largă în 2022 și 2024, tendința se inversează acum, înregistrând patru trimestre consecutive de declin care par să se accelereze.

Jurnaliștii de la El Economista au discutat cu mai multe familii ucrainene care încă locuiesc în Spania, dar care care intenționează să plece. Acestea afirmă că vor să părăsească țara nu pentru a se întoarce acasă în Ucraina, ci pentru a căuta o viață mai bună într-un alt stat al Uniunii Europene.

Familiile de ucraineni spun că condițiile economice din Spania s-au deteriorat în ultimii ani. Deși subliniază că „există de lucru pentru cei care vor să muncească și sunt dispuși”, salariile actuale sunt insuficiente pentru a-și permite o locuință, fie că este vorba de cumpărare, fie de închiriere, obligând aceste familii să împartă apartamente cu alții și limitându-le planurile de viață.

Cifrele oficiale arată că populația bulgară din Spania este, de asemenea, în scădere. Potrivit cotidianului financiar spaniol, motivele par a fi aceleași cu ale ucrainenilor. Însă în cazul bulgarilor mulți afirmă că aleg să se întoarcă în țara lor – „o țară care se confruntă cu o creștere puternică și care se mândrește cu unul dintre cele mai atractive cadre fiscale din Uniunea Europeană”, scrie El Economista.

Cazul „frapant” al românilor

„Cazul românilor este și mai frapant, dacă este posibil”, scrie cotidianul financiar, amintind de modul în care numărul românilor din Spania a ajuns la puțin peste 750.000 în momentul de vârf.

La începutul anilor 2000, 68.000 de cetățeni români locuiau în Spania, dar numărul a crescut vertiginos odată cu creșterea economică puternică, „boom”-ul construcțiilor și cererea enormă de forță de muncă pentru a alimenta creșterea sectorului imobiliar.

În plus, intrarea României în Uniunea Europeană în 2007 a facilitat și mai mult această mobilitate. Spania oferea atunci salarii semnificativ mai mari decât România și o economie cu un stat social care oferea condiții atractive chiar și în mijlocul crizei economice. Comunitatea românilor din Spania a crescut de la mai puțin de 100.000 în 2003 la peste 700.000 un deceniu mai târziu, atingând un vârf de 750.000 de locuitori între 2012 și 2013.

Statisticile Institutului Național de Statistică din Spania (INE) privind migrația arată că 2007 a fost anul în care au sosit printre cei mai mulți români, dintre cei care au părăsit ulterior țara iberică.

„Criza financiară a spulberat acest model, deși românii au continuat să vină o vreme datorită percepției că țara este accesibilă. Spania era în criză, dar locuințele erau relativ ieftine după spargerea bulei, chiriile erau foarte mici, iar costul vieții era rezonabil. Cu toate acestea, modelul se schimba deja. Criza din 2007 a marcat începutul sfârșitului”, scrie El Economista.

Cum a scăzut numărul românilor din Spania

Numărul românilor din Spania a scăzut la aproximativ 690.000 în 2015, la 600.000 în 2018 și 565.000 la începutul anului 2021. Acesta nu a fost un exod imediat, ci mai degrabă o perioadă prelungită, care a coincis cu o perioadă în care Spania oferea mult mai puține oportunități de angajare decât în ​​timpul „boom”-ului.

Institutul Național de Statistică (INE) a confirmat, de exemplu, că 38.087 de cetățeni români au emigrat din Spania numai în 2018 și că o parte semnificativă dintre aceștia aparțineau generației care sosise în jurul anului 2007. Anul trecut, numărul total al românilor din Spania a scăzut la 521.000.

„Ceea ce este frapant este faptul că exodul a continuat chiar și în timpul redresării demografice și migratorii puternice pe care Spania a cunoscut-o de la pandemie încoace, dezvăluind că modelul de creștere al Spaniei este pur expansionist. Economia crește deoarece sosesc mulți oameni din străinătate care sunt dispuși să accepte locuri de muncă precare care le îmbunătățesc situația anterioară. Cu toate acestea, imigranții care se află în Spania de ani de zile continuă să plece. Situația lor particulară (putere de cumpărare, acces la servicii etc.) este probabil mai rea astăzi decât era cu ani în urmă”, scrie El Economista.

De ce pleacă românii din Spania

Cotidianul financiar notează că anul acesta numărul românilor din Spania ar putea scădea sub 500.000 pentru prima dată după aproape două decenii. Ultima oară când s-a situat sub pragul respectiv a fost în 2007.

El Economista subliniază că situația de acum marchează un contrast puternic cu tendințele generale privind imigrația în țară. Spania continuă să atragă rezidenți străini și a atins niveluri record ale populației la începutul anului 2026.

„O explicație economică plauzibilă este că avantajul relativ care a făcut din Spania un magnet pentru lucrătorii est-europeni a diminuat. Spania care a primit acel prim val de imigranți români nu este aceeași cu Spania de astăzi. Deși Spania oferă încă oportunități de angajare, stabilirea și întemeierea unei familii sunt mult mai scumpe, mai ales în centrele majore de ocupare a forței de muncă, precum cele mai mari orașe ale sale”, subliniază jurnaliștii de la El Economista.

De exemplu, din 2015 până în prezent, prețurile locuințelor au crescut cu peste 80%, depășind 100% în unele orașe precum Madrid. „Pentru o populație deosebit de mobilă în cadrul UE, comparația nu se mai face doar între Spania și România de acum douăzeci de ani, ci între multiple destinații europene și o economie românească care a cunoscut, de asemenea, o convergență a veniturilor”, subliniază cotidianul financiar.

Potrivit acestuia, în pofida creșterii economice puternice a țării, tendința privind numărul de români care locuiesc în Spania „ilustrează, sau mai degrabă rezumă, ce s-a întâmplat și se întâmplă în economie”:

Spania a trecut de la a fi o destinație extraordinar de atractivă pentru sute de mii de români și alți cetățeni est-europeni la a deveni o țară în care combinația dintre locuințe scumpe, salarii care nu țin pasul cu unele costuri și alternative mai bune în alte părți ale Europei reduce stimulentul de a rămâne.