Finanțele au tăiat filmul. În timp ce laureatul de la Cannes, Cristian Mungiu, acuză subfinanțarea cinematografiei, ANAF-ul nu virează un munte de bani către industrie pentru că de 10 ani nimeni nu scrie normele de aplicare pentru o lege

După noul Palme d’Or câștigat de Cristian Mungiu, autoritățile au găsit rapid mesaje de felicitare, dar nu au găsit și o soluție pentru aplicarea unei legi care ar fi trebuit să aducă în cinematografie aproximativ 628 de milioane de lei (126 de milioane de euro) din taxele plătite de industria jocurilor de noroc, scrie site-ul de investigații Snoop.ro. Cine sunt miniștrii care au lăsat legea neaplicată?

• Dacă aveți o firmă, puteți susține munca jurnaliștilor de la Snoop, prin redirecționarea a până la 20% din impozitul pe profit al companiei, sumă care altfel ar ajunge înapoi la bugetul statului. Nu vă costă nimic și durează doar câteva minute.

Cu premiile și diplomele de la Cannes așezate pe o masă improvizată în cinematograful Studio, închis și aflat într-o clădire încadrată în clasa I de risc seismic, Cristian Mungiu a vorbit luni, 1 iunie, despre problemele care sufocă cinematografia românească. Regizorul a invocat subfinanțarea cronică a industriei, neaplicarea unor prevederi legale care ar trebui să aducă milioane de lei la Fondul Cinematografic și lipsa investițiilor în infrastructura de cinema, de la săli de proiecție până la arhiva națională de film. 

În timp ce România celebrează cel de al doilea trofeu de la Cannes adus de Cristian Mungiu, cu filmul „Fjord”, industria locală reclamă că sute de milioane de lei prevăzute prin lege pentru Fondul Cinematografic nu au ajuns niciodată la Centrului Național al Cinematografiei (CNC). 

Datoriile statului român către Cultură

În 2016, Parlamentul a decis ca 2% din taxele colectate de stat de la operatorii din industrie să fie direcționate către Fondul Cinematografic. În 2020, procentul a fost majorat la 4%. Creșterea se voia un sprijin pentru cinematografia românească și pentru proiectele propuse de regizori și producători, consacrați sau debutanți. Procentul de majorare a fost susținut de președintele de-atunci al Comisiei de cultură din Parlament, Gigel Știrbu.  

Ministerul Finanțelor trebuia să stabilească procedura de aplicare în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii.

Până atunci însă, CNC nu primise niciun leu din prevederea introdusă în 2016. Anca Mitran, directoarea instituției, ceruse în repetate rânduri explicații Ministerului Finanțelor, ANAF, Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și Ministerului Culturii. Răspunsul primit a fost că nu există procedura necesară pentru transferul banilor. „(…) resursele Fondului Cinematografic se diminuează, iar producția de filme în România a crescut constant, prețurile și tarifele aferente producțiilor de filme majorându-se de la an la an”, a scris Mitran în mai multe adrese trimise Ministerului Culturii.

Nici după modificarea legii situația nu s-a schimbat. Normele de aplicare nu au fost adoptate, iar Fondul cinematografic nu a primit niciun ban din taxele colectate de statul român din industria jocurilor de noroc. Taxele de la operatori au fost strânse, dar nu și împărțite.

ANAF colectează taxele de la operatorii de jocuri de noroc de 10 ani, dar procentul de 4% (respectiv 2%) nu a ajuns niciodată la Fondul Cinematografic. În schimb, alte contribuții din industrie ajung în mecanisme de finanțare pentru Comitetul Olimpic și Sportiv Român (1%) și Comitetul Național Paralimpic (0,2%).

În perioada 2020-2025, statul român a colectat peste 15,72 miliarde lei de la industria jocurilor de noroc. 4% din această sumă înseamnă că în jur de 628 de milioane de lei (circa 126 de milioane de euro) ar fi trebuit să fie alocați Fondului cinematografic. La acești bani se adaugă și alte sume din perioada 2016-2020, când legea prevedea o alocare de 2% din taxele de la ONJN.

Doar pentru anul trecut, statul român e dator la CNC cu 198 de milioane de lei din taxele și impozitele de jocuri de noroc, potrivit documentelor de la ANAF care cuprind încasările la buget de la operatorii licențiați, scrie Snoop. 

O lege ignorată

„Dacă executivul consideră că legea este facultativă, ce pot să spun?”, a declarat Gigel Știrbu, deputat PNL, când reporterul Snoop l-a întrebat cum vede faptul că nu se aplică nici acum legea propusă în Parlament. Normele de aplicare ar fi putut fi făcute rapid, a adăugat el, dar „probabil nu dau aceste norme pentru a nu aloca resursele respective”.

Încă din luna aprilie, Snoop a întrebat Ministerul Finanțelor despre procedura de aplicare a legii, despre sumele care ar fi trebuit virate către Fondul Cinematografic și dacă banii au fost măcar colectați în lipsa normelor metodologice. Până la publicarea acestui articol, ministerul nu a răspuns. Snoop a depus, în baza Legii 544/2001, o reclamație administrativă pentru nesoluționarea solicitării de informații. 

Ministerul Culturii ne-a transmis că nu deține informații despre eventuale demersuri ale Finanțelor pentru adoptarea normelor și nici despre sumele colectate de la operatorii de jocuri de noroc. Instituția spune doar că a solicitat sprijinul Ministerului Finanțelor pentru alocarea banilor către CNC, fără să precizeze când a făcut acest demers și ce răspuns a primit.

Contactați de Snoop, reprezentanții ANAF au spus că toți banii colectați din taxe și impozite se adună la trezoreria statului, iar Ministerul Finanțelor decide câți și unde se duc. Cu alte cuvinte, dacă nu îi indică ANAF-ului unde să trimită anumite fonduri, autoritatea fiscală nu poate face nimic.

În perioada 2016-2026, au fost 10 miniștri ai Finanțelor: Anca Dragu (tehnocrat), Viorel Ștefan (PSD), Ionuț Mișa (PSD), Eugen Teodorovici (PSD), Florin Cîțu (PNL, două mandate, dintre care un interimat), Alexandru Nazare (PNL, două mandate în guverne diferite), Dan Vîlceanu (PNL), Adrian Câciu (PSD), Marcel Boloș (PNL), Barna Tánczos (UDMR). 

Snoop i-a contactat în mod repetat, prin apeluri și mesaje, pe miniștrii care au avut mandate după 2020, anul în care a fost majorat procentul pentru sumele colectate de la operatorii de jocuri de noroc. I-a întrebat de ce instituția pe care au condus-o nu a făcut normele de aplicare a legii. 

Continuarea, pe Snoop.ro