Fondurile structurale incing lupta pentru banii europeni

In momentul in care Romania va deveni stat membru al Uniunii Europene, la portile agentilor economici si ale administratiei publice vor ciocani Fondurile Structurale. Mai precis, niste programe de finantare care iti dau foarte multi bani, de ordinul milioanelor de euro, dar nu ti-i baga si-n traista.

Nu este deloc prea devreme ca firmele si institutiile interesate de finantari sa inceapa pregatirea pentru accesarea acestor fonduri. Sfatul se bazeaza pe doua aspecte: complexitatea programelor si problemele cu care s-au confruntat noile state membre UE in primul an de gestionare a acestora. In primul rand, este bine de stiut ca programele de finantare post-aderare nu mai transmit bani in avans.

Totul se va desfasura pe sistem de decontare, asemanator celui SAPARD. Adica, pentru a primi un milion de euro, solicitantul trebuie sa cheltuie mai intai un milion de euro din surse proprii. „Formula mi se pare absolut justa. Noi tocmai am obtinut o finantare SAPARD si, cu aceasta experienta, vom merge mai departe si cu alte programe de finantare”, spune Doru Lucan, om de afaceri din Bihor.

Lucan a obtinut, cu doi ani in urma, si o finantare Phare pentru fabrica de confectii pe care o detinea. Pentru proiectele sale, recunoaste acesta, a lucrat cu firme de consultanta specializate. Pe principiul „dai un ban, dar stai in fata”: „Prefer sa platesc un procentaj din valoarea proiectului, dar sa am siguranta ca va fi redactat impecabil si aprobat”, explica Doru Lucan.

Gasirea unui consultant bun pare sa fie un punct cheie si in recomandarile institutiilor de resort. „Mai exista o varianta fezabila pentru solicitanti: angajarea unui specialist care sa se ocupe numai de programe de finantare”, spune Razvan Cotovelea, director general al Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, din Ministerul Finantelor Publice.

Tot el mai aminteste faptul ca numai afacerile cu management „sanatos” pot intra in schemele de grant: „Agentii economici trebuie sa-si stabileasca prioritatile, sa-si gaseasca o directie clara de dezvoltare, sa realizeze un plan de afaceri pe cel putin doi-trei ani in avans.

Va fi necesar sa prezinte modul in care afacerea si proiectul vor fi dezvoltate dupa incheierea sprijinului financiar”, explica Razvan Cotovelea.

Proiectele vor avea valori mari, de trei-patru milioane de euro. Daca ele depasesc in complexitate capacitatea unui solicitant, pot fi realizate impreuna cu alti parteneri. si perioada de implementare va fi relativ scurta: de la lansarea unei scheme de finantare si pana la finalizarea proiectului pot trece, conform regulilor de la Bruxelles, maximum doi ani.

Aceasta depinde si de eficienta autoritatilor implicate in mecanism. Pentru derularea fara „scurtcircuitari” a programelor, institutiile de la diferite nivele trebuie sa functioneze la capacitate maxima. Razvan Cotovelea spune ca, in prezent, in institutii se lucreaza la foc continuu pentru pregatirea personalului si punerea la punct a mecanismelor necesare.

Cu toate ca nimic nu este imposibil, va fi greu de ajuns la standardele optime. Drept dovada, nici macar in Polonia gestionarea fondurilor structurale nu a mers ca pe roate. In cadrul unei intalniri intre coordonatorii nationali ai finantarii nerambursabile UE din mai multe state membre si candidate, autoritatile poloneze de resort au prezentat problemele cu care s-au confruntat.

Dintre acestea, putem aminti: lipsa personalului specializat la nivelul administratiei centrale si locale, lipsa unui sistem electronic performant pentru inregistrarea, monitorizarea si controlul financiar al procesului de alocare a fondurilor, proceduri administrative stufoase care au complicat si mai mult procesul de finantare.

Cu majoritatea problemelor enumerate in raportul despre Polonia, este foarte probabil sa se confrunte si tara noastra.

„Intreprinzatorii trebuie sa isi dezvolte un plan de afaceri pe doi-trei ani, sa angajeze persoane specializate in finantari sau sa caute firme de consultanta performante.”

Razvan Cotovelea,

director general al Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar

„Vom incerca sa accesam programele finantate prin fonduri structurale. Avem deja experienta unor proiecte Phare si SAPARD, trebuie sa reusim si mai departe.”

Doru Lucan,

om de afaceri, Bihor

Tipuri de activitati pe care se vor axa fondurile structurale

In cadrul celor cinci „Programe operationale sectoriale (POS)” stabilite deja de catre Guvern, exista mai multe tipuri de proiecte care pot primi finantare. Exemple din cadrul POS „Cresterea competitivitatii economice”:

• Sustinerea investitiilor productive, in special IMM

• Sustinerea certificarii intreprinderilor

• Dezvoltarea serviciilor de administrare din incubatoare, centre de afaceri

• Sustinerea participarii la targuri si expozitii, sustinerea misiunilor economice, a elaborarii de planuri de export pe termen lung

• Sustinerea accesului IMM la internet si servicii conexe.

Celelalte POS sunt: „Dezvoltarea infrastructurii de transport”, „Infrastructura de mediu”, Dezvoltarea resurselor umane”, „Dezvoltarea economiei rurale prin cresterea priductivitatii sectorului agricol”. Pe langa acestea, mai exista Programul operational regional, care va finanta proiecte de dezvoltare regionala.

In Polonia, multe probleme cu fondurile post-aderare

In sistemul public:

• Dificultati in coordonarea interministeriala

• Intarzieri care au condus la decalarea calendarului de alocare si cheltuire a fondurilor.

Capacitatea institutionala:

• Insuficient personal specializat la nivelul administratiei centrale si locale

• Plecarea functionarilor performanti in institutii europene sau mediul privat din vechile state membre.

In legislatie:

• Documentatia din cadrul programelor, adoptata ca legislatie secundara; faptul provoaca intarzieri in implementare

• Actele normative pe baza carora se implementeaza programele sunt prea generale si vagi

• Prea multe modificari pe parcurs in documentatia pentru programe

• Intarzieri in implementarea unei legi a achizitiilor publice.

Procedurile programelor

• Unele sunt inca in faza de pregatire

• Procedurile compexe si multiple au un impact negativ asupra eficientei

• Procedurile de selectie trebuie sa devina mai consistente, simple si transparente. Sistemul de colectare si monitorizare a datelor

• Lipsa unui sistem electronic performant pentru inregistrarea, monitorizarea si controlul financiar al procesului de alocare a fondurilor, proceduri administrative stufoase, care au complicat si mai mult procesul de finantare.