Forumul Judecătorilor din România, mesaj despre judecătorii care nu au în lucru dosare, dar și despre cei supraîncărcați / „O soluție” după modelul Italiei

Asociația Forumul Judecătorilor din România cere Consiliului Superior al Magistraturii să normeze urgent munca în sistemul judiciar și să stabilească măsuri concrete pentru reducerea diferențelor de încărcătură între diversele instanțe. În apelul transmis CSM, magistrații semnalează că nu este firesc să existe judecători supraîncărcați și alții cu activitate mult mai redusă.

Date fiind „criza de personal din sistemul judiciar și restrângerile bugetare care afectează magistratura”, Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” (AFJR) arată că orice întârziere în reglementarea concretă a normării muncii magistraților este dăunătoare calității actului de justiție, care nu trebuie să presupună un „hei-rup” judiciar, ci soluții pentru a asigura o justiție reală, previzibilă și coerentă pentru destinatarii săi, cetățenii, se arată în comunicatul AFJR

Realizarea unui act de justiție de calitate, subliniază AJFR, presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislației în continuă modificare, și nu pronunțarea unor soluții ce pot fi eronate, din lipsă de timp și supraîncărcare, felul în care se cuantifică activitatea judecătorului nesurprinzând dimensiunea reală a efortului depus. 

Volumul optim de activitate trebuie gândit pe criterii obiective, care pot fi utilizate pentru determinarea gradului de dificultate/complexitate al diverselor cauze, atrage atenția asociația profesională a judecătorilor într-un comunicat de presă transmis luni.

Judecătorii reclamă suprasolicitarea

Reprezentanții AFJR susțin că testele psihologice derulate în timp au arătat un nivel ridicat de solicitare a judecătorilor evaluaţi, cauzele fiind volumul de muncă şi gradul de complexitate a şedinţelor. 

„Consecinţele în plan psihologic, constând în diminuarea capacităţii de concentrare la sfârşitul zilei de şedinţă şi apariţia modificărilor factorului personal (diminuarea autonomiei şi a stabilităţii personale) pun în evidenţă efectele suprasolicitării manifestată în timp. Au fost efectuate măsurători care au urmărit repartizarea în timp în funcţie de gradul de complexitate şi măsurători pentru diminuarea nivelului suprasolicitării neuropsihice prin şedinţe de management al stresului sau antrenament al unor abilităţi”, se mai arată în comunicatul AFJR.  

„Reglementarea medierii obligatorii în România poate fi o soluție”

AJFR consideră că sunt necesare propuneri legislative pentru reevaluarea competenței instanțelor după valoarea obiectului cauzelor sau obiectul în sine, dar se poate adopta și un model de repartizare a dosarelor, în condiții de supraîncărcare, derogând de la principiile de competență ale procedurii civile, la instanțe de același grad, foarte apropiate teritorial, pe raza aceluiași tribunal sau a aceleiași curți de apel, până la echilibrarea sau măcar apropierea volumului de lucru aferent.

Introducerea medierii obligatorii în anumite dosare civile este în opinia AFJR una dintre soluțiile care ar conduce la eficientizarea activității instanțelor.

„Reglementarea medierii obligatorii în România poate fi o soluție pe care Consiliul Superior al Magistraturii să o solicite urgent puterii legislative/executive, susținută fiind și de hotărârile CJUE, pentru a evita condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului determinate de întârzierile firești în soluționarea cauzelor civile lato sensu (în sens larg n.r.), în coordonatele actuale ale lipsei acute de personal în sistemul judiciar”, notează AJFR în apelul transmis către CSM.

În susținerea acestei propuneri, asociația indică o ordonanță a Curții de Justăție a Uniunii Europene care nu se opune  unei reglementări naționale conform căreia recurgerea la mediere, înainte sau după începerea procedurii judiciare, este obligatorie.

AJFR menționează care sunt litigiile în care ar putea fi legiferată medierea obligatorie:

• cauzele din domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

• în anumite cauze din materia dreptului familiei; 

• în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate; 

• în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

•  în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă; 

• în litigiile civile a căror valoare este sub 100.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului.

AJFR menționează că România ar putea adopta modelul Italiei în privința medierii obligatorii, unde costurile pentru prima ședință sunt suportate de stat.