Fostul procuror general care l-a trimis de două ori în judecată pe Ion Iliescu spune că dosarele Revoluției și Mineriadei au fost tergiversate din „voința disimulată a politicienilor implicați, impusă unei justiții ținute din scurt”
Fostul procuror general Augustin Lazăr afirmă că dosarele Revoluției și Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au fost tergiversate „cu voința disimulată a politicienilor implicați, impusă unei justiții ținută din scurt, prin persoane obediente”. Augustin Lazăr a condus Ministerul Public între 2016 și 2019, când Ion Iliescu a fost trimis în judecată în cele două dosare istorice, anulate apoi de instanță și retrimise la parchet pentru a fi reluate de la zero.
„Străbunii latini ne-au lăsat sintagma: «despre morți numai de bine». Nu putem omite însă că strategia de temporizare a procesului Revoluției – recunoscută la comisia senatorială de Voican Voiculescu și alții -, a reușit. România a suferit condamnări multiple la CEDO, a plătit milioane de euro, pentru lipsa unui proces echitabil, lezarea dreptului la viață a 862 victime ucise după căderea dictaturii și circa 4.000 rănite. Dar, România nu are un Președinte judecat pentru infracțiuni contra umanității. Temporizarea s-a făcut cu voința disimulată a politicienilor implicați, impusă unei justiții ținută din scurt, prin persoane obediente. Ironia istoriei, dezamăgirea celor care au muncit cu bună credință la aflarea adevărului. Dar mai ales a victimelor și aparținătorilor care au suferit și așteptau de 35 de ani, în zadar, un proces echitabil”, spune Augustin Lazăr, într-un mesaj transmis Digi24.
El spune că procesele au fost evitate „cu obstinație de cei care au emanat voință politică de stat, generatoare a acestei strategii”.
„În final, adevărul a fost aflat de procurori și publicat: la Revoluție nu a existat nicio «insurgență securist-teroristă», iar la Mineriada din 13-15 iunie 1990 nu a existat nicio «rebeliune legionară». A existat doar o preluare violentă a puterii, cu consecințele cunoscute. Pentru tinerele generații este necesară o memorie judiciară corectă, care să elimine diversiunea și să permită construirea proiectelor naționale pe fundamentul adevărului”, a adăugat Augustin Lazăr, procuror general al României în perioada aprilie 2016-aprilie 2019.
Fostul președinte al României – care a murit marți, la vârsta de 95 de ani – a fost pus sub acuzare pentru crime contra umanității atât în dosarul Revoluției din 1989, cât și al Mineriadei din iunie 1990. Sunt două dintre cele mai controversate dosare din istoria recentă a României.
Ambele dosare au avut un traseu sinuos în justiție: au fost închise și redeschise de procurori, trimise în judecată și apoi restituite parchetului pentru refacerea anchetelor în repetate rânduri.
În 2019, fostul procuror general al României Augustin Lazăr anunța trimiterea în judecată a dosarului Revoluției, moment în care a prezentat public „scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a duratei anchetei penale – aproape 30 de ani”.
Doi ani mai târziu, în 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea dosarului Revoluției la Parchet, fiind invocate nereguli în rechizitoriu.
INTERVIURILE HotNews.ro