FOTO-VIDEO Coadă, aplauze și tehnologie realizată de studenți în pavilionul României la expoziția universală de la Osaka, unde Japonia găzduiește cel mai mare eveniment din 2025 / Ce idee a avut MAE

Gândite drept reverență pentru creativitatea umană și prilej de întâlnire pentru tineri, oamenii de știință și marele public, expozițiile mondiale se țin, în medie, o dată la cinci ani. Ele necesită eforturi uriașe de organizare și este nevoie de ani mulți de investiții. Anul acesta este Expo Osaka 2025. 

• La Osaka, România a ieșit din matricea obișnuită a ”muzicii folclorice”. Pavilionul nostru are și concerte, dar Ministerul Afacerilor Externe a decis să ofere tinerilor români șansa să-și demonstreze inovațiile în fața unui public global.
• MAE finanțează deplasarea la Osaka, în ture de două săptămâni, a unor echipe de studenți și tineri români. În aceste zile, în Japonia sunt studenți de la Universitatea de Medicină din Iași care prezintă modelul unei inimi artificiale, cu un soft realizat de ei.  
• Ideea în numele căreia japonezii au invitat țările la Expo Osaka 2025 este „Designing Future Society for Our Lives”. 

Coadă în ploaie la pavilionul României la Osaka 2025 și aplauze la un spectacol cu „Aseară ți-am luat basma” într-o filmare trimisă din Japonia de un cititor HotNews:

O dată la două săptămâni, tineri studenți români vin în Japonia, în „ture”, și-și prezintă creațiile profesionale și tehnologice la pavilionul României din cadrul uriașei expoziții mondiale de la Osaka. Expoziția ține timp de șase luni: 13 aprilie – 13 octombrie 2025 și la ea participă mai mult de 160 de țări și organizații.

Ultima „World Expo” a fost programată în Dubai în 2020 și s-a ținut în 2021-22, din cauza pandemiei. De atunci, Osaka s-a pregătit. Iar numărul oamenilor care vin este imens. Sunt japonezi în primul rând, dar și specialiști și turiști din toată lumea. 

„Turele organizate pentru tinerii români” le dau acestora ocazia de a se conecta la viitor. 

Holograme, proiecții, instalații de artă bazate pe sare, trepte „magice”, sculpturi virtuale, un restaurant și o mascotă – pelican. Cam așa arată, foarte pe scurt, pavilionul României. Bugetul nostru este de 64 de milioane de lei. 

La pavilion este coadă, așa cum se poate vedea din filmările de mai sus.

Iar la spectacolele din interiorul pavilionului sunt aplauze ritmate. E un nivel de intensitate al participării întâlnit la mai multe pavilioane, nu doar la cel al României, pentru că atmosfera generală la o expoziție universală este una specială.

România speră să aibă un milion de vizitatori

Pavilionul României a fost gândit de studenții de la Universitatea de Arhitectură din București. „Realizarea efectivă a pavilionului a fost adjudecată, în urma unei licitații, către o firmă japoneză, pentru că numai ei puteau să construiască. Valoarea contractului este de 20 de milioane de lei, pavilion la cheie”, a explicat în ianuarie, comisarul general al Secțiunii Române pentru Expo Osaka 2025, Ferdinand Nagy.

Ținta pentru cele 184 de zile este ca standul româniei să fie vizitat de peste un milion de oameni. În total, estimările sunt că întreaga Expo Osaka va fi vizitată de 28 milioane de oameni. Simbolul expoziției universale este „Grand Ring” un gigantic inel din lemn de 2 km lungime și 20 m înălțime, una dintre cele mai mari structuri din lemn construite vreodată (a fost folosit lemn de cedru și chiparos).

Sare, holograme, artă și un pelican

Pavilionul românesc din Osaka s-a deschis pe data de 13 aprilie, este organizat în nouă zone tematice și în primele două luni a fost vizitat de 250.000 de oameni.

În 26 iunie, la Expo 2025 Osaka va fi ziua României și se va organiza un concert al filarmonicii George Enescu și se ține și un forum economic româno-japonez.

Pavilionul României la Expo 2025 Osaka se numește oficial „Romanian Magic Box” sau „Romania, Land of Tomorrow” și este situat în apropierea pavilioanelor Marii Britanii, Olandei și Poloniei. Pavilionul și secțiunile lui sunt descrise pe site-ul oficial.

Are o suprafață de 900 mp, dispune și de o grădină exterioară și a fost amplasată și o instalație cu apă digitală și sare.

În zona numită „Treptele Miracolului” există dispozitive care eliberează în aer arome fine de sare și alte esențe naturale, iar în jur sunt proiecții 3D pe niște pereți virtuali de sare. Se încearcă acolo recrearea atmosferei din salina de la Turda.

În pavilion se găsește și un restaurant cu specific românesc, iar mascota pavilionului este Haru, un pelican care salută vizitatorii și transmite mesaje în engleză și japoneză. Haru înseamnă „primăvară” în limba japoneză și tot așa se numește și restaurantul.

În zona de meșteșuguri sunt expuse obiecte din ceramică, lemn, piele, dar și sculpturi de sare reprezentând simboluri naționale.    

Există holograme, hărți interactive și QR‑coduri explicative despre simboluri românești (Cucuteni, Brâncoveanu, Brâncuși, Vlaicu).

Se găsește în pavilion și un perete de proiecție pentru spectacole și concerte, iar în cele șase luni cât este deschisă expoziția sunt programate în total peste 2.000 de spectacole live.

Expoziția Mondială Osaka 2025, Kansai, Japonia, se desfășoară în perioada 13 aprilie – 13 octombrie 2025, iar la ea participă peste 160 de țări și organizații.

Care sunt zonele pavilionului românesc

• Zona Recepție
• Zona Oglindire în Natură
• Zona Tradiție și Tehnologie
• Zona Hrană și Meșteșug
• Zona Treptele Miracolelor
• Zona dedicată Artei și Meșteșugurilor
• Zona Manifestare Culturală
• Zona Natură și Viață
• Zona Expo Culinar

Drumul către Osaka

La 16 noiembrie 2022 a fost adoptată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea participării României la expoziția mondială „Designing Future Society for Our Lives” din Osaka.

HG-ul stipula și măsurile administrative necesare pregătirii și participării României la acest eveniment, inclusiv constituirea unui comitet interministerial de organizare.

În cadrul reuniunii Comitetului interministerial de organizare a participării României la Expo 2025 Osaka din 21 august 2023 a fost adoptat conceptul arhitectural al pavilionului, concept care a fost selectat în urma concursului organizat de către Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, la care au participat studenți din cadrul Facultății de Arhitectură.