FOTOREPORTAJ Capitala in bezna. De ce nu sunt iluminate zeci de strazi din Bucuresti

In ultimele luni tot mai multe strazi din centru Bucurestiului raman in bezna dupa lasarea serii. Strada Mihai Eminescu, Calea Grivitei, strada Eremia Grigorescu, strada Tudor Arghezi sunt doar cateva dintre exemplele care ies la iveala dupa o scurta plimbare. Desi pe strada sunt stalpi de iluminat, iar Primaria Capitalei ar trebui sa se ocupe ca sistemul de iluminat public stradal sa fie functional, singura sursa de lumina o constituie semafoarele, becurile din casele oamenilor si reclamele luminoase amplasate pe cladiri. Municipalitatea da vina pentru acesta situatie pe Consiliul General, care ar fi alocat in ultimii 2 ani doar 30% din suma necesara. Pe de alta parte, municipalitatea acuza ENEL ca ar fi facut minimul din investitiile pe care s-a angajat sa le faca si astfel avariile in sistem sunt din ce in ce mai dese. Cireasa de pe tort este insa, ca in 2008, inainte de privatizare, Municipalitatea nu a facut demersurile necesare pentru a-si trece in patrimoniu reteaua aferenta sistemului de iluminat public, iar acum trebuie sa o cumpere de la ENEL.

De ce se afunda Bucurestiul in bezna

Potrivit informatiilor furnizate de Primaria Capitalei la solicitatea HotNews.ro, tot mai multe strazi raman in bezna deoarece Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat foarte putini bani acestui capitol.

„Faptul ca in ultimul timp apar tot mai multe defectiuni in sistemul de iluminat public se datoreaza faptului ca in ultimii 4 ani, prin Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti s-a mentinut o subfinantare a capitolului bugetar aferent serviciului de iluminat public. Subfinantarea face imposibil ca cetatenii Municipiului Bucuresti sa fie beneficiarii unui serviciu de iluminat public specific unei capitale europene si de o infrastructura care sa fie operationala la standardele si reglementarile necesare”, sustine municipalitatea.

Strada Mihai Eminescu in bezna

De exemplu, pentru anul 2012 CGMB a alocat suma de 72.902.000 lei, in conditiile in care ar fi trebuit minim 117.902.000 lei, sustine municipalitatea. Din acesti bani trebuie platite:

– energia electrica consumata de catre sistemul de iluminat public in valoare de 24.652.000 lei potrivit datelor furnizate de municipalitate;

– ratelor scadente aferente reabilitarii infrastructurii iluminatului public executate si confirmate in perioada 1998-2004, si pentru care s-a acordat un credit furnizor de 15 ani, in valoare de 16.900.000 lei/an. N.R. – in 2008 Primaria Capitalei a desemnat prin licitatie publica un operator pentru sistemul de iluminat public, respectiv firma Luxten. Acest operator a executat in perioada 1998-2004 o serie de lucrari de modernizare pe care primaria trebuie sa le plateasca in rate pana in 2013. Rata anuala la acest credit este de 16.900.000 lei.

– restantele de plata aferente costurilor de functionare a infrastructurii sistemului de iluminat public din anul 2011 in valoare de 9.708.000 lei.

Astfel ca, pentru intretinerea sistemului si investitii in modernizare mai ramane suma de circa 20.000.000 lei. „Din acesti bani, circa 28 la suta din necesar, operatorul, firma Luxten, executa numai activitati de solutionare a avariilor la patrimoniu, furturi, vandalizari. In Bucuresti sunt 120.000 de puncte luminoase, fiecarui punct luminos revenindu-i suma de circa 35 euro/an.

Aceasta cifra este mult inferioara celei sustinute de capitalele europene: Viena 98 Eur/punct luminos si Madrid 95Eur/punct luminos (cifre din 2010)”, explica Primaria Capitalei.

In anul 2011 , bugetul alocat pentru intretinerea si mentinerea sistemului de iluminat public a a fost de 30 Eur/punct luminos, respectiv suma de 69.000.000 lei, ulterior fiind redusa prin rectificare bugetara la 62.000. 000 lei. Asta in conditiile in care, potrivit municipalitatii erau necesare 327.000.000 lei.

Cele 62 de milioane lei au fost cheltuite astfel:

– 21.195. 000 lei pentru plata facturii la energie electrica;

– 18.000. 000 lei pentru asigurarea interventiilor de punere in siguranta a retelelor electrice si de remedieri ale deficientelor datoarate accidentelor, vandalizarilor si furturilor. Astfel, potrivit municipalitatii pentru investitii s-a alocat doar 25 la suta din necesar.

La inceputul anului, cand s-a aprobat bugetul Primariei Capitalei pe anul 2012, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, le-a cerut consilierilor PDL care detineau majoritatea in CGMB, sa nu taie suma alocata pentru iluminatului public stradal, insa acestia au considerat ca este mai important ca banii sa mearga la subventiile RADET si RATB. Cu toate acestea, dupa alegerile din iunie cand USL, partidul care il sustine pe edil, a obtinut majoritatea in CGMB si ar fi putut rectifica bugetul, problema iluminatului a fost uitata. Atentia primarului s-a concentrat pe autostrada suspendata si prelungirea contractului de inchiriere pentru cladirea unde isi are sediul Primaria Capitalei (un contract de circa 3 milioane de euro/an). Vezi aici alte investitii controversate facute de primarul Sorin Oprescu.

Cine trebuie sa investeasca in sistemul de iluminat public din Bucuresti

Sistemul de iluminat public din Bucuresti este alcatuit din reteaua de distributie (firele ingropate), stalpii de iluminat si punctele luminoase (becurile de pe stalpi). Acest sistem are mai multi proprietari: becurile apartin Primariei Capitalei, stalpii apartin Primariei si ENEL, la fel si reteaua. „In total, in Capitala sunt circa 120.000 de puncte luminoase. Dintre acestea 115.195 sunt gestionate de Primaria Capitalei prin Luxten. Stalpii de iluminat nu ne apartin insa in integralitate. Din cei 92.017 de stalpi, 47% apartin ENEL , 41% apartin municipalitatii, 11% RATB (regie in subordinea Primariei Capitalei) si 1% Romtelecom. In ceea ce priveste reteaua subterana din cei 3.766 km de cabluri, 67% apartin ENEL, iar restul municipalitatii”, se arata in raspunsul trimis de municipalitate catre HotNews.ro.

Strada Tudor Arghezi in bezna

Sistemul de iluminat public a ajuns sa aiba mai multi proprietari datorita unor erori administrative. „Iluminatul public a fost asigurat in epoca comunista de catre furnizorul de energie electrica. Dupa revolutie, din nevoia de a moderniza acest sistem – trebuie mentionat ca inainte de ’90 becurile pe strada erau foarte rare fiind zone intregi neiluminate – Primaria Capitalei a decis sa delege gestionarea sistemului public de iluminat unui operator privat care sa poata finanta investitiile care erau necesare pentru extinderea si modernizarea retelei. In 1997, in urma unei licitatii publice a fost desemnat ca operator al acestui serviciu societatea Luxten. Prin contractul de delegare de gestiune Luxten a primit insa numai punctele luminoase, nu si stalpii de iluminat si reteaua. Pe langa intretinerea punctelor luminoase, Luxten si-a luat si obligatia de a extinde sitemul de iluminat public, in sensul de a monta becuri acolo unde nu sunt si stalpi. In perioada 1998-2004 Luxten a facut aceste investitii, acordand municipalitatii un imprumut pe 15 ani pe care municipalitatea urma sa-l plateasca in rate. Pe masura ce aceste investitii au fost facute, ele au intrat in patrimoniul municipalitatii, de aceea astazi o parte dintre stalpi si reteaua subterana ne apartin”, au explicat pentru HotNews.ro reprezentantii Directiei Utilitati din cadrul Primariei Capitalei.

Daca pana in 2008 cand s-a privatizat Electrica Muntenia Sud faptul ca reteaua de iluminat si stalpii nu apartinea municipalitatii nu a reprezentat o problema – proprietar fiind statul roman- dupa privatizare situatia s-a schimbat. „Inainte ca Electrica Muntenia Sud sa se privatizeze, primaria trebuia sa preia reteau subterana si stalpii de la aceasta, lucru care nu s-a intamplat, nu se stie din ce motive. Acum suntem in negocieri pentru a cumpara de la ENEL reteaua de iluminat public stradal care a trecut o data cu privatizarea in patrimoniul lor”, sustin reprezentantii Directiei de Utilitati din cadrul Primariei Capitalei. Deocamdata municipalitatea nu a primit raspuns de la ENEL cat trebuie sa plateasca pentru retea.

Municipalitatea se plange ca ENEL a investit foarte putin in partea de retea care ii apartine, aceasta fiind foarte degradata. „Primarul General a trimis adresa 3378 / 31.07.2009 catre ENEL prin care PMB solicita transferarea echipamentelor de iluminat public apartind ENEL catre Municipiul Bucuresti. Mentionam ca starea de uzura a stalpilor cat si a retelelor apartinand ENEL este avansata, investitiile ENEL in sistemul de iluminat public in ultimii 20 de ani au fost minime precum si faptul ca majoritatea echipamentelor apartinand ENEL sunt amortizate in proportie de 100%”, se arata in raspunsul trimis de municipalitate catre HotNews.ro.

Strada Eremia Grigorescu in bezna

Contactati de HotNews.ro, reprezentantii companiei ENEL au declarat ca deocamdata inventariaza reteaua si calculeaza valoarea acesteia. „In momentul preluarii retelei de electricitate din Bucuresti de catre Enel (in cursul anului 2008), nu exista in evidentele fostei Electrica Muntenia Sud o inventariere clara si riguroasa a instalatiilor de iluminat public. Astfel, intr-o prima etapa a fost necesara realizarea unei astfel de analize. Pasul urmator, in desfasurare in acest moment, este realizarea unei analize tehnico ￢ financiare pentru a stabili valoarea acestor instalatii ce trebuie transmise in proprietatea Primariei Capitalei. Tinem legatura cu Directia de Utilitati Publice, pe care am informat-o de demersurile noastre”, se arata in raspunsul trimis catre HotNews.ro.

Reamintim ca la inceputul lunii august 2012, ministrul Finantelor, Florin Georgescu, a declarat ca un pachet de 13,7% din actiunile Electrica Muntenia Sud vor fi vandute companiei Enel, urmand sa se incaseze aproximativ 375 milioane euro. „Finalizarea procesului de privatizare a Electrica Muntenia Sud a fost realizata in urma indeplinirii tuturor conditiilor si activitatilor prevazute in contractul de privatizare semnat la data de 11 iunie 2007 de catre Enel si Electrica”, a declarat Zaharescu, citat de Agerpres.

Reamintim ca Enel (companie italiana) detine 64,4% din actiunile Electrica Muntenia Sud, Fondul Proprietatea – 12%, Electrica SA – 23,6%. Enel a platit pentru pachetul de actiuni suma de aproximativ 820 milioane euro.

Reteaua de iluminat public stradal din Bucuresti in cifre

– 120.000 de puncte luminoase

– 92.017 de stalpi;

– 3.766 km de cabluri.

FOTOREPORTAJ Capitala in bezna. De ce nu sunt iluminate zeci de strazi din Bucuresti

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”