Fugarii României. Decizie importantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, sesizată pentru refuzul Franței de a-l extrăda pe Paul de România 

Magistrații dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu pot refuza extrădarea către România a fugarilor pe motiv că autoritățile române nu găsesc procesul-verbal prin care judecătorii care i-au condamnat au depus jurământul. Decizia a fost luată de Curtea de Justiție a UE, sesizată de Curtea de Apel Brașov după ce autoritățile din Franța au respins solicitarea României de a-l extrăda pe Paul de România.

Curtea de Apel Brașov a depus în luna aprilie la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) o cerere prin care cerea lămuriri cu privire la aspecte ce „vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare” în cazul lui Paul de România.

Decizia Curții de Justiție a UE

Luni, CJUE a stabilit că: 

• Refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru. Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere și motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menține validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate. 
• Decizia Comisiei de Control a fișierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei. 
• Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepția cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.
• Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluționat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror.  
• Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului.
• Autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condițiile de detenție de care a luat la cunoștință fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiții de detenție decât cel garantat de normele internaționale. 

„Hotărârea CJUE interpretează dreptul UE aplicabil în speță, nu îl aplică efectiv. Dar interpretarea este obligatorie pentru toate statele membre”, a transmis Ministerul Justiției. 

Statul român va comunica această decizie extrem de importantă către instanța din Malta, aceasta urmând să se pronunțe referitor la predarea fugarului Paul-Philippe al României, mai transmit autoritățile din România. 

O decizie privind extrădarea lui Paul de România va fi luată de o instanță din Malta miercuri, 31 iulie.

Cum și-au motivat Franța și Malta refuzul de a-l extrăda pe Paul de România 

Paul de România a fost arestat în Franța în iunie 2022, pe baza mandatului european de arestare emis pe numele său. Totuși, instanța franceză a decis să refuze extrădarea fugarului român. 

Decizia de refuz a instanței franceze a fost întemeiată pe motivarea că locul de păstrare a proceselor verbale de depunere a jurământului de către judecători ar fi incert. Iar această deficiență sistemică ar fi avut incidență asupra procedurii penale împotriva lui Paul-Philippe al României în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, din moment ce procesul verbal de depunere a jurământului de către unul dintre cei trei judecători din completul de judecată care a trebuit să judece cauza în discuție nu ar fi putut fi găsit, iar un alt judecător din cadrul acestui complet de judecată ar fi depus jurământul numai în calitate de procuror. 

În Malta, Paul de România a fost arestat în aprilie 2024. Și autoritățile malteze au refuzat extrădarea acestuia, din cauza condițiilor de detenție din România. Decizia a fost rejudecată, iar instanța a decis extrădarea lui Paul de România, însă hotărârea a fost atacată.

Fuga lui Paul de România

Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.

În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat sentința definitivă în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare. În prima instanță, el primise 3 ani cu suspendare. După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii au mers la locuința lui Paul al României, din centrul Capitalei, pentru a-l duce la penitenciar, însă nu l-au găsit acasă. De atunci, el era dat în urmărire internațională și căutat de Poliția Română.

• Citește și: Cum sfidează Paul de România autoritățile de la București, care încearcă de doi ani să-l aducă în țară. Interviu în presa franceză