Fumatul crește riscul de cancer de vezică și de sân. Cum se explică legătura și ce impact are renunțarea la tutun

Fumatul rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc atunci când vine vorba de cancer, la nivel global. Dacă asocierea dintre fumat și cancerul pulmonar nu mai surprinde pe nimeni, studiile recente scot la iveală că acest obicei nociv poate crește și riscul de cancer mamar și vezical.  

Cancerul de vezică afectează anual 573.000 de persoane la nivel mondial și cauzează mai mult de 200.000 de decese, conform statisticilor. 

Legătura dintre fumat și cancerul de vezică a fost identificată încă din anii 1950 și reprezintă cel mai important factor de risc pentru această boală. Conform Societății Americane de Cancer, persoanele care fumează au un risc de cel puțin trei ori mai mare de a dezvolta cancer de vezică față de nefumători. Fumatul cauzează aproximativ jumătate din totalul cazurilor de cancer de vezică.

Fumatul crește de patru ori riscul de de cancer de vezică

Un studiu amplu, care a urmărit peste 467.000 de persoane – atât bărbați, cât și femei – pe parcursul a 11 ani, a demonstrat că riscul de a face cancer de vezică este de peste patru ori mai mare în cazul fumătorilor activi, comparativ cu cei care nu fumează deloc. Chiar și după ce renunță, foștii fumători rămân cu un risc dublu față de nefumători.

Cercetătorii au calculat și un indicator care arată cât de mare e impactul fumatului la nivelul întregii populații: în jur de 50% dintre toate cazurile de cancer de vezică pot fi puse, direct sau indirect, pe seama fumatului. Cu alte cuvinte, una din două persoane diagnosticate ar fi putut evita această boală dacă nu ar fi fumat.

Mecanismul prin care fumatul declanșează cancerul de vezică este bine înțeles. Substanțele cancerigene din fumul de țigară – precum anilinele, beta-naftilamina și alte amine aromatice – sunt eliberate în sânge, apoi filtrate de rinichi, ajungând în urină. Vezica urinară, care stochează temporar urina, devine astfel un mediu în care mucoasa intră în contact repetat cu aceste substanțe. Expunerea constantă poate produce, în timp, modificări ale celulelor care pot duce la dezvoltarea cancerului.

Deși conținutul de gudron și nicotină din țigări a scăzut în ultimele decenii, unele substanțe cancerigene – inclusiv beta-naftilamina și nitrozaminele specifice tutunului – au înregistrat concentrații mai mari. 

Legătura dintre fumat și cancerul de sân

Multă vreme, legătura dintre fumat și cancerul de sân a fost incertă, însă cercetările au evoluat. Recent, Cancer Research UK a inclus cancerul de sân în evaluarea tipurilor de cancer influențate de fumat, un pas important în recunoașterea acestui risc.

Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a evaluat această legătură ultima dată în 2004, cu o actualizare în 2012. Atunci, concluziile indicau doar „dovezi limitate” că fumatul de tutun crește riscul de cancer de sân.

Dovezile privind legătura dintre fumat și cancerul de sân au devenit tot mai evidente în ultimii 20 de ani. Studii mai ample și pe termen lung au permis o evaluare mai detaliată a efectelor fumatului în diferite etape ale vieții și asupra diverselor subtipuri de cancer de sân. În paralel, au fost înțelese și mecanismele biologice care ar putea sta la baza acestei asocieri.

Atât Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului (WCRF), cât și studiul Global Burden of Disease (GBD) recunosc acum tutunul ca factor de risc pentru cancerul de sân, în urma evaluării lor. 

Riscul în sine este moderat: femeile care fumează în prezent au un risc cu aproximativ 10% mai mare de a dezvolta cancer de sân comparativ cu cele care nu au fumat niciodată. În plus, fumatul este asociat și cu o evoluție mai nefavorabilă a bolii: după diagnostic, riscul de deces este mai mare, iar probabilitatea ca boala să recidiveze crește.

Mecanismele prin care fumatul ar putea cauza cancer de sân sunt complexe. Pe de o parte, fumul de tutun conține substanțe chimice cancerigene care pot ajunge la țesutul mamar. Pe de altă parte, fumatul este asociat cu niveluri mai scăzute ale estrogenului, care este legat de un risc mai ridicat de cancer de sân. Aceste mecanisme contradictorii au făcut dificilă stabilirea unei legături clare în trecut.

Alți factori de risc pentru cancerul de vezică și de sân

Pe lângă fumat, există numeroși alți factori care pot crește riscul de cancer de vezică sau de sân.

În cazul cancerului de vezică, riscul poate fi influențat de:

• expunerea anterioară la radioterapie pentru tratarea unor tipuri de cancer din zona pelvină, cum ar fi cancerul colorectal;
• utilizarea anumitor medicamente chimioterapice, precum ciclofosfamida sau cisplatina;
• unele tratamente utilizate pentru diabetul de tip 2;
• utilizarea unui cateter urinar pe termen lung;
• infecțiile urinare cronice sau recurente;
• prezența calculilor vezicali pe termen lung;
• infecția cu parazitul Schistosoma (schistosomiaza), frecventă în anumite regiuni tropicale, care se transmite prin contact cu apă dulce contaminată. 

În ceea ce privește cancerul de sân, un factor de risc bine documentat este consumul de alcool. Studiile arată că femeile care consumă două sau mai multe băuturi alcoolice pe zi prezintă un risc cu aproximativ 20% mai mare de a dezvolta cancer de sân comparativ cu cele care nu consumă deloc alcool. Acest risc crescut este asociat cu mai mulți factori:

• alcoolul poate afecta structura celulelor și poate stimula diviziunea celulară necontrolată;
• consumul de alcool crește nivelul de estrogen, un hormon care influențează direct țesutul mamar;
• băuturile alcoolice conțin multe calorii și pot contribui la creșterea în greutate, iar excesul de grăsime corporală este un factor de risc pentru mai multe tipuri de cancer;
• în plus, alcoolul poate împiedica absorbția unor nutrienți esențiali implicați în funcționarea optimă a organismului.

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai bune decizii pe care o persoană le poate lua pentru a reduce riscul de cancer. Indiferent de moment, nu este niciodată prea târziu pentru a opri consumul de tutun – fie că este vorba despre fumatul clasic, fie despre forme alternative precum tutunul de mestecat. Chiar și o reducere imediată a consumului, mai ales după un diagnostic oncologic, poate avea beneficii, scăzând riscul de complicații respiratorii, cancer pulmonar sau boli cardiovasculare.

Pentru persoanele diagnosticate cu cancer de sân sau cancer de vezică, renunțarea la fumat este asociată cu un risc mai mic de recidivă și cu o probabilitate mai scăzută de deces. În cazul cancerului de sân, fumatul continuu după diagnostic este legat de un prognostic mai nefavorabil.

În România, persoanele care vor să renunțe la fumat pot apela la Programul Național „Stop Fumat”, lansat de Ministerul Sănătății în 2007 și coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Programul oferă acces gratuit la consiliere psihologică specializată, tratament medicamentos (în funcție de disponibilitate) și informare prin linia telefonică TelVerde – 0800 878 673.

Serviciile sunt disponibile în centre din peste 20 de orașe și sunt furnizate de o rețea de peste 60 de medici și psihologi. În ultimii ani, însă, programul a funcționat cu intermitențe, iar accesul la tratamentul medicamentos gratuit a fost limitat în unele centre. Cu toate acestea, sprijinul psihologic și consilierea rămân active și pot fi accesate de oricine dorește să se lase de fumat.