Gabriela Firea: Primaria Capitalei va demara in acest an un amplu program privind incurajarea mersului pe bicicleta. Se vor acorda vouchere de 500 de lei pentru achizitionarea de biciclete

Primaria Capitalei va demara in acest an un amplu program privind incurajarea mersului pe bicicleta si a utilizarii mijloacelor de transport nepoluante, cu efecte directe asupra sanatatii populatiei, reducerii poluarii si a descongestionarii traficului, a declarat primarul general, Gabriela Firea, la prezentarea bilantului de 1 an de mandat.

Proiectul va avea 3 componente, potrivit primarului general:

1. Program de stimulare a achizitionarii de biciclete si mijloace de transport alternative, prin oferirea de vouchere in valoare de 500 de lei

2. Dezvoltarea unui program amplu de bike-sharing la nivelul Capitalei

3. Derularea unei campanii de constientizare a biciclistilor in trafic, derulata de PMB, prin Politia Locala, in parteneriat cu Politia Rutiera si Asociatiile de biciclisti.

Totusi, principala problema nu este ca bucurestenii nu au biciclete ci ca nu exista piste de biciclete ca sa poata folosi acest mijloc de transport in siguranta.

Reamintim ca Ministerul Mediului a alocat inca din 2014 suma de 10 milioane de euro pentru realizarea a 100 km de piste pentru biciclete, insa pana acum banii nu au fost folositi, de cel putin trei ani Primaria lucrand la stabilirea traseului si studii de fezabilitate.

In prezent, Bucurestiul are circa 7 km de piste pentru biciclete. Si asta desi in perioada 2008 si 2010 Primaria Capitalei a platit 11 milioane de euro pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. Acestea au fost amenajate pe trotuar, prin vopsirea asfaltului, insa fara ca bordurile sa fie aduse la nivel si avand tot felul de obstacole pe traseu (chioscuri de ziare, florarii, stalpi, pomi, tomberoane), iar Politia Rutiera le-a inchis pentru ca nu erau sigure.

Cei 7 km de piste pentru biciclete sunt pe: pe bd. Liviu Rebreanu (1,67 km), str. Buzesti (1,24 km), Bulevardul Aviatorilor (2,11 km ), bd. Prezan (0,5 km) str. Constantin Marinescu (0,45 km), Calea Victoriei si Buzesti (cu mentiunea ca deseori pista e blocata de masini parcate, stalpisorii de pe margine au fost scosi, iar marcajele au inceput sa se stearga).

In 2015 si 2016 au avut loc doua mari proteste ale biciclistilor, acestia cerand municipalitatii sa faca piste pentru biciclete.

Cum a aruncat Primaria Capitalei pe fereastra 11 milioane de euro, pe vechile piste

Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale.

In 2011 insa, cu aproape un an inainte sa inchida pistele, Politia Rutiera a cerut Administratiei Strazilor sa remedieze aceste erori.

Cu toate acestea, in acest interval de timp Administratia Strazilor nu a facut nimic. Intre timp, pistele au iesit din garantie si firmele care au incasat cele 11 milioane de euro numai au nicio obligatie.

In 2008, potrivit informatiilor furnizate de Administratia Strazilor, s-au realizat circa 60 de km de pista pentru biciclete.

Strazile pe care s-au realizat pistele sunt: Bd. Libertatii – Piata Constitutiei – Bd. Unirii – Piata Alba Iulia – Bd. Decebal -Piata Muncii; Bd. Cantemir – Bd. Tineretului – Calea Vacaresti; Bd. Constantin Prezan – Bd. Aviatorilor; Piata Presei Libere – Campus Agronomie – Bd Kiseleff – Bd. Lascar Catargiu – Piata Romana; Bd. Basarabia – Str. Bucovina; Bd. Iuliu Maniu -Bd. Geniului – Str. Bagdasar -Str. Gh. Marinescu – Sos. Colentina – Splaiul Independentei; Splaiul Independentei – Bd. Kogalniceanu – Bd. Elisabeta – Bd. Sincai – Splaiul Unirii – Bd. Bravu – Calea Vacaresti; Str. Campia Libertatii – Bd. Baba Novac – Bd. Brancusi; Bd. N. Grigorescu -Bd. Rebreanu; Bd. L. Rebreanu – Bd. N. Grigorescu – Bd. Camil Ressu.

Realizarea acestora a costat 5 milioane de lei, echivalentul a circa 1 milion de euro. Firma care le-a construit se numeste Marcatin, iar cea care le-a proiectat Global Service. Aceste piste nu au fost semaforizate.

In 2010, s-au realizat 68 de km de piste pentru biciclete. Pistele s-au trasat pe strazile: Calea Plevnei, Piata Charles de Gaulle, Bucurestii Noi, Viilor, Serban Voda, Odoarei, Valea Oltului, Soseaua Petricani, Valea Ialomitei, Valea Argesului, Ghencea, Mihai Bravu, Drumul Sarii, Polografiei, Timisoara, Drumul Taberei, Brasov, Constantin Prezan, Unirii, Oltenitei, 13 Septembrie, Sibiu, 1 Mai, Calea Dorobanti, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Bucuresti – Ploiesti, Piata Presei, Aviatorilor, Theodor Pallady, Fantana Miorita si bd. Tudor Vladimirescu.

Amenajarea acestor piste a costat 50 de milioane de lei – circa 10 milioane de euro, si au fost realizate de firmele DUMAVA si UTI Trafic. Daca facem un calcul, pentru un km de vopsit trotuarul s-au platit 125.000 de euro. In acest pret intra si montarea semafoarelor pentru biciclete, in anumite locuri. Pentru atribuirea contractului Administratia Strazilor sustine ca a facut licitatie.

Si pistele de biciclete din acest pachet au avut un proiectant: firma Search Corporation.

In medie, pentru 1 km de pista pentru bicicleta municipalitatea a platit 150.000 de euro. Ce inseamna pista de bicicleta pentru Administratia Strazilor: un metru de trotuar vopsit cu vopsea grunjoasa verde si galbena, stantata din loc in loc cu cate o bicicleta alba.

Parlamentul european a adoptat, la 2 decembrie 2015, o rezolutie referitoare la „mobilitatea urbana durabila”. Prin acest document, deputatii incurajau statele membre si orasele sa elaboreze planuri de mobilitate urbana durabila acordand prioritate modalitatilor de transport cu emisii scazute, vehiculelor propulsate de carburanti alternativi si care folosesc sisteme de transport inteligente, tinand seama totodata de nevoile specifice ale persoanelor cu mobilitate redusa. De asemenea, acestia s-au exprimat in favoarea unei politici in materie de parcare (spatii de parcare, utilizarea unor sisteme inteligente de parcare, tarifare adaptata) care sa se poata fi incadrata intr-o politica urbana integrata, dar si in favoarea reducerii zgomotelor legate de trafic din orase.

Comisia si statele membre au fost invitate:

i) sa creeze o retea dedicata mobilitatii durabile, care sa integreze exemple privind bunele practici in materie de planificare teritoriala si utilizare a teritoriului (axata pe utilizarea in comun a autoturismelor, transportul public, mersul cu bicicleta si pe jos);

ii) sa incurajeze orasele sa participe la Parteneriatul european pentru inovare privind orasele si comunitatile inteligente;

iii) sa lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru promovarea unei mobilitati durabile.

In plus, inca din 2014 la Parlamentul European se afla o propunere de rezolutie referitoare la promovarea retelelor de piste pentru biciclete.

In aceasta este invitata Comisia Europeana sa defineasca o strategie pentru promovarea folosirii bicicletei inlocuind automobilul, de exemplu prin investitii in infrastructuri pentru biciclete si in servicii de inchiriere a bicicletelor.