Gheorghiu: ICR este doar o sursă de sinecuri. E nevoie de o reformă clară acolo / Programul de guvernare prevede înființarea de noi filiale ICR în cel puțin 25 de țări

Bogdan Gheorghiu, propus în continuare ministru al Culturii, a susţinut miercuri, la audierile din comisiile parlamentare, că Institutul Cultural Român (ICR) trebuie reformat, întrucât „şi-a uitat menirea pentru care a fost înfiinţat”, devenind „o sursă de sinecuri”. În programul de guvernare, este prevăzută extinderea rețelei institutelor culturale românești din străinătate, prin înființarea de noi filiale în cel puțin alte 25 de țări din vecinătate și în regiunile de relevanță strategică pentru România (Asia, Africa și America de Sud). Conform programului de guvernare, personalul ICR va fi alcătuit din specialiști în management cultural și în diplomație culturală și va avea un parcurs de carieră distinct de cel din MAE sau de la Ministerul Culturii.

„Aţi vorbit de o bizaritate, cred că bizaritatea este activitatea ICR-ului de acum şi de ceva timp încoace. Acolo în mod clar trebuie limpezite lucrurile, pentru că ICR-ul, în mod evident, şi-a uitat menirea pentru care a fost înfiinţat, fiind doar o sursă de sinecuri pentru diferiţi prieteni ai celor care au condus în ultima perioadă această instituţie. E nevoie de o reformă clară acolo şi sigur, dacă se vorbeşte de un transfer de autoritate, dacă se doreşte o altă instituţie ca autoritate tutelară pentru ICR, asta se va decide doar în plenul Parlamentului”, a afirmat Gheorghiu la audierile din Parlament.

• Consultă aici programul de guvernare

Obiective din programul de guvernare la capitolul Cultură:

• Prin cooperarea cu Ministerul Educației și Cercetării și ONG-uri specializate va fi implementat un plan național pentru educație culturală și artistică în școlile din România, care va prevedea inclusiv introducerea în programa școlară a unor elemente ce țin de importanța protejării patrimoniului cultural național.
• Va fi consolidată activitatea Institutului Cultural Român, în subordinea Ministerului Culturii, printr-o mai strânsă colaborare cu MAE și Ministerul Culturii și prin desemnarea în consiliul director a unor personalități culturale, cât și reprezentanți MAE și MC. Guvernul își propune să extindă rețeaua institutelor culturale românești din străinătate, prin înființarea de noi filiale în cel puțin alte 25 de țări din vecinătate și în regiunile de relevanță strategică pentru România (Asia, Africa și America de Sud). Va fi avută în vedere finanțarea multianuală a institutelor culturale românești din străinătate, astfel încât acestea să funcționeze pe o logică mai apropiată de societatea civilă, în care raportul dintre banii investiți în programe și cei pentru cheltuieli administrative să fie de cel puțin 70%-30%. Personalul ICR va fi alcătuit din specialiști în management cultural și în diplomație culturală și va avea un parcurs de carieră distinct de cel din MAE sau de la Ministerul Culturii.
• Proiectele promovate de către minoritățile naționale vor fi susținute și prin bugetul Ministerului Culturii, care va elabora o strategie comună în acest sens în cooperare cu Departamentul pentru Relații Interetnice.
• Consolidarea relației cu Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, care vor deveni principalii promotori ai sectoarelor cultural-creative prin programe atractive de dezvoltare a audienței, realizate în parteneriat cu Ministerul Culturii.

Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune:

• asigurarea accesului la conținutul serviciulul pubic de radio în limba maghiară în zonele încă neacoperite de către programele în limba maghiară de la studiourile teritoriale Cluj și Târgu Mureș;
• reducerea birocrației;
• clarificarea și simplificarea prevederilor legale privind drepturile de autor a celor care lucrează în mass-media;
• investiții în aparatură și mijloace de comunicare moderne, pentru adaptarea la cerințele pieței.
• Finanțarea culturii, a activităților creative în România este sub nivelul oricărui stat din UE. Bugetul Ministerului Culturii va crește anual, astfel încât să atingă pragul de 1% din PIB până în anul 2024.
• Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022. Va continua activitatea grupului de lucru pentru stabilirea unui mecanism de consultare transparent și eficient alături de reprezentanții sectoarelor cultural-creative. Linia de finanțare va fi destinată inclusiv sectorului independent, beneficiarii fiind și ONG-urile din domeniul cultural. În acest sens este estimată o alocare bugetară de aproximativ 100 de milioane de euro, pentru cca. 1.000 de beneficiari, persoane juridice.
• Realizarea hărții sectoarelor cultural-creative (SCC), care să stea la baza elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber profesioniști din cadrul SCC și a indicatorilor socio-economici ai domeniului cultural reprezintă unul dintre obiectivele prioritare.
• În anul 2020, Ministerul Culturii prin Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a demarat proiectul Registrul Sectorului Cultural-Creativ (RSCC), care are drept scop inventarierea entităților/persoanelor care activează în domeniul cultural și care fac parte din următoarele categorii: organizații neguvernamentale și lucrători (persoane fizice) din domeniul cultural. RSCC va îngloba toate informațiile cu privire la toți participanții din domeniul cultural și va contribui la actualizarea înțelegerii rolului, formelor de manifestare și impactului culturii în societate, atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul opiniei publice.
• Este programată crearea unei platforme unice, la nivelul Ministerului Culturii, care să gestioneze toate aplicațiile financiare reglementate prin Ordonanța nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și alte tipuri de finanțare. Totodată, această platformă va putea fi folosită pentru depunerea documentației pentru obținerea avizelor, în cazul executării lucrărilor și va asigura o mai eficientă și transparentă gestionare a timpului pentru soluționarea dosarelor. Termenul de implementare este estimat la 12 luni, iar alocarea bugetară la aproximativ 1 milion de euro, din fonduri nerambursabile – POCID 2021-2027.
• Se impune realizarea modificării legislației în vederea creării cadrului necesar pentru elaborarea și adoptarea statutului lucrătorului cultural. Este necesară încadrarea legală a tuturor profesiilor din sectoarele culturale, pentru a asigura cadrul elementar de protecție socială pentru artiștii și lucrătorii culturali din România, cu scopul de a permite buna finanțare a activității lor și pentru a reda încrederea și prestigiul profesiilor artistice și culturale. Pentru multe dintre aceste profesii, cadrul legal va fi actualizat, pentru altele va fi creat. Se va elabora cu maximă celeritate un proiect legislativ care să reglementeze corect acest domeniu, în concordanță cu nevoile societății.
• Ministerul Culturii vrea să salveze și să asigure accesul cercetătorilor și publicului la arhivele instituțiilor de cultură, din acest motiv va finanța salvarea în format electronic a acestora, și va sprijini anual cumpărarea de fonduri arhivistice, în valoare de 5 milioane de lei pe an.
• Se va organiza un grup de lucru pentru îmbunătățirea sistemului de finanțare a proiectelor culturale prin AFCN, din care vor face parte organizațiile neguvernamentale active în domeniul culturii și al industriilor culturale și creative, inclusive cele din domeniul patrimoniului cultural.
• Stimularea participării organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor culturale din România la programe de finanțare Europene în domeniul culturii și patrimoniului cultural.
• Guvernul va asigura creșterea fondurilor dedicate organizațiilor din domeniul culturii și va cofinanța în proporție de minim 20% proiectele europene (Creative Europe, Horizon 2020) implementate de organizațiile neguvernamentale în calitate de lider de proiect sau partener.
• Ministerul Culturii va elabora în termen de 100 de zile o Hotărâre de Guvern prin care va eficientiza sistemul colectării taxei Timbrul Monumentelor Istorice, în vederea creșterii finanțării pentru a sprijini activitățile de protejare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice.
• Implementarea unui program strategic de investiție și valorizare a sectorului și capitalului cultural.
• Ministerul Culturii va asigura mecanisme de finanțare prin funcționalizarea programelor culturale prioritare, nu doar pentru evenimente, festivaluri care asigură distribuția produselor culturale, ci și pentru cercetare artistică, creație, producție și educație culturală. Este vorba despre prioritizarea susținerii unor inițiative strategice care abordează întregul ciclu de valoare culturală (ex: funcționarea unor spații culturale independente care au o ofertă constantă de-a lungul anului și includ activități de la creație, educație la diseminare).
• Alocarea de fonduri din bugetul de stat către UAT-uri pentru cofinanțarea instituțiilor publice de spectacole și concerte din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrative teritoriale din județe, respectiv teatre, opera, filarmonici în cuantum de 3% din impozitul pe venit.