Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană crede cu tărie în nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene. Prin aceste alegeri, cetățenii români sunt invitați să își exprime opinia asupra viitorului Uniunii Europene. Dacă liderii statelor membre au prezentat la Summit-ul de la Sibiu un documentcare a reiterat unitatea europeană și voința de a continua integrarea cât mai profundă a statelor membre, cetățenii europeni vor decide dacă acceptă și legitimează voința liderilor prezenți la Sibiu sau legitimează forțele eurosceptice care își doresc o Europă mai slab integrată sau chiar destrămarea Uniunii.

Fiecare cetățean este chemat să decidă, iar noi ne-am dorit să vă oferim un instrument de informare, pentru ca fiecare să ia decizia în cunoștință de cauză. Alegerile nu sunt un lucru ușor. Trecem printr-un proces de analiză atunci când decidem lucruri cotidiene, atunci când acționăm pe plan personal sau profesional. Iar atunci când alegerile noastre au un impact european, argumentele ce ne definesc votul joacă un rol esențial. Sperăm ca toată această informație să vă fie utilă pentru alegerile pe care le aveți de făcut, nouă sigur ne-a fost de folos atunci când am redactat-o pentru voi!

Pentru a vă înarma cu un GHID complet pentru alegerile din 26 mai 2019, am inclus în ghid informații despre Parlamentul European, despre atribuțiile și funcționarea acestei importante instituții europene, despre forțele politice din Parlamentul European și obiectivele lor, precum și despre activitatea delegației române din Parlamentul European în ultima legislatură. Ne-am întors în timp în campania pentru alegerile europarlamentare din 2014 pentru a vedea care au fost mesajele și promisiunile propuse de partidele politice și candidații independenți care au primit votul românilor. Am observat astfel cum primele accente naționaliste și-au făcut loc în discursul partidului care a luat cel mai mare număr de voturi, PSD, dar și cum promisiunile punctuale ale europarlamentarilor nu au fost completate de programe politice detaliate cu obiective concrete. Or, în Parlamentul European, europarlamentarii români s-au confruntat cu decizii în domenii care nici măcar nu au fost amintite alegătorilor în timpul campaniei, așa cum am văzut în momentul în care am analizat activitatea europarlamentarilor pe parcursul celor 5 ani de mandat.

Observând campania electorală pentru alegerile din 26 mai, vă prezentăm programele partidelor aflate în cursă pentru delegația română în Parlamentul European. Vedem în primul rând o evoluție față de 2014 prin apariția unor programe electorale consistente, cel puțin în cazul unui partid și a unei alianțe, dar și a unor programe care punctează interesele partidelor în diferite domenii considerate prioritare, deși nu toate țin de competențele Parlamentului European. Astfel, cetățenilor le este oferită șansa să se informeze și să judece obiective clare, puse pe hârtie, mai degrabă decât discursuri schimbătoare.

O altă concluzie importantă care poate fi extrasă din analiza programelor electorale este numărul surprinzător de domenii de politică europeană unde partidele politice identifică aceleași probleme care trebuie rezolvate și propun chiar soluții similare. Astfel, tema nevoii de atragere de fonduri europene pentru dezvoltare apare la toate partidele. Asemănătoare este și tema dublului standard în domeniul alimentar, altă temă pe care am regăsit-o la majoritatea partidelor, și unde soluțiile sunt relativ similare. Putem continua cu numeroase exemple precum aderarea la Spațiul Schengen sau la zona euro, integrarea Republicii Moldova în UE, nevoia de a apăra drepturile românilor plecați la muncă în statele membre UE, sprijinirea agricultorilor prin aducerea subvențiilor la un nivel similar celui primit de alți fermieri din UE sau nevoia de a aduce cât mai mult fonduri europene în domenii precum sănătatea, educația, cercetare sau domeniul antreprenoriatului. De altfel, aceste fonduri europene au fost folosite de majoritatea actorilor politici în aceste programe sau în discursuri ca un tip de medicament universal pentru toate problemele semnalate. Aceasta este și una dintre cele mai importante critici care pot fi aduse tuturor partidelor și candidaților, folosire prea liberă a soluției atragerii de fonduri europene și lipsa unei explicații clare de modul în care funcționează atragerea fondurilor și care sunt autoritățile competente (la nivelul statelor membre, nu la nivel european), ceea ce ar putea crea unele așteptări false în rândul electoratului față de propunerile indicate.

Revenind însă la similaritatea care iese în evidență în momentul când se compară obiectivele propuse de toți actori implicați în alegerile pentru Parlamentul European, apreciem faptul că nu există falii majore între acești actori când discutăm despre politicile susținute la nivel european. Există totuși o excepție, domeniul justiției, unde se observă o falie între partidele aflate la putere și cele aflate în opoziție. PSD sau ALDE se opun unui mecanism la nivel european de evaluare a statului de drept, în timp ce PNL sau Alianța 2020 USR-PLUS indică expres în programele lor susținerea unui astfel de mecanism. De altfel, această diferență cauzează și cea mai importantă evoluție la nivel de viziune față de Uniunea Europeană a unui partid românesc, și anume PSD. Dacă în 2014 discursul naționalist a fost amintit marginal în campania PSD, în acest an, discursul PSD, prin vocea liderului Liviu Dragnea, a devenit de-a dreptul eurosceptic, ceea ce este o modificare semnificativă ce vine din partea principalului partid de guvernare.

Mai departe însă, puținele diferențe de politici pe care viitori europarlamentari promit să le promoveze în Parlamentul European nu justifică atacurile între putere și opoziție, acestea izvorând mai degrabă din pozițiile în politica internă. Și asta ne aduce la o altă constatare, anume faptul că la nivel de discurs public campania electorală pentru alegerile europarlamentare a fost marcată de o accentuare disproporționată pe politica internă. Chiar dacă au avut la dispoziție programe electorale, candidații și liderii politici implicați în alegeri preferă să mobilizeze electoratul prin discursuri care țin de politica internă. În contextul în care la nivel european le este propusă cetățenilor o dezbatere despre viitorul Europei, considerăm că accentul pus pe politica internă este o alegere care diminuează interesul cetățenilor români pentru un lucru atât de important precum viitorul Uniunii din care facem cu toții parte.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”