Skip to content

Giorgia Meloni a pierdut un diviziv referendum pe justiție, arată primele exit-poll-uri, o posibilă lovitură dură, într-un moment dificil pentru guvern

Dacă sondajele efectuate la ieșirea de la urne confirmă înfrângerea guvernului, Meloni va rămâne vulnerabilă pe plan intern, în contextul unei economii stagnante și cu provocări internaționale complexe, scrie Reuters.

Exit-poll-urile publicate luni în Italia sugerează că prim-ministra italiană Giorgia Meloni a pierdut la limită referendumul privind reforma sistemului judiciar, o posibilă lovitură pentru coaliția de guvernare în perspectiva alegerilor generale de anul viitor.

Tabăra „Nu”, susținută de opoziție, a obținut între 49% și 53% din voturi, comparativ cu 47% până la 51% pentru campania „Da” a guvernului, potrivit sondajelor realizate de Opinio pentru postul public de televiziune RAI și de SWG pentru canalul de televiziune La7.

Sondajele Youtrend au indicat 51,5% pentru „Nu” față de 48,5% pentru „Da”.

Un punct de cotitură pentru Meloni

Rata de participare a fost de aproape 60% – mult mai mare decât se aștepta, în urma unei campanii tensionate care a scos la iveală conflictul profund dintre coaliția de dreapta și sistemul judiciar italian, acesta din urmă susținut de opoziția de centru-stânga.

Dacă sondajele la ieșirea de la urne vor fi confirmate, înfrângerea ar putea marca un punct de cotitură pentru Meloni, după patru ani de victorii în alegerile locale și naționale și o performanță apreciată la nivel european.

În schimb, rezultatul ar putea revigora opoziția fragmentată de centru-stângta, oferind celor două mari partide de opoziție, Partidul Democrat și Mișcarea 5 Stele, impulsul necesar pentru a forma o alianță largă care să o înfrunte pe Meloni și pe aliații săi.

Ce presupunea reforma

Deși Meloni a exclus categoric demisia în urma rezultatului, o înfrângere o va lăsa totuși vulnerabilă, au afirmat analiștii.

Momentul ales pentru organizarea referendumului s-a dovedit a fi unul dificil, având în vedere că italienii au o aversiune fermă față de aliatul ei, președintele american Donald Trump, și se tem că războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului va duce la o creștere a prețurilor la energie electrică, deja ridicate pe plan intern.

Sondajele au arătat, în perioada premergătoare votului, că mulți dintre cei care au votat „Nu” au făcut-o probabil pentru a-și exprima nemulțumirea față de administrația Meloni, mai degrabă decât pentru a se implica în substanța reformei extrem de tehnice.

Referendumul propunea separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, precum și divizarea organismului de autoguvernare al magistraților, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în două secțiuni, cu membri aleși prin tragere la sorți, mai degrabă decât prin vot.

Ce a susținut guvernul, ce a acuzat opoziția

Guvernul a susținut că schimbările erau necesare pentru a face sistemul judiciar mai responsabil pentru eventualele sale erori, pentru a elimina potențialele prejudecăți din sistem împotriva inculpaților și pentru a împiedica facțiunile motivate politic să distribuie posturi de vârf susținătorilor lor.

După cum a recunoscut chiar guvernul, schimbările nu ar fi rezolvat una dintre principalele probleme cu care se confruntă Italia – un sistem juridic lent, care afectează economia.

Sindicatul magistraților și partidele de opoziție au afirmat că reforma ar fi erodat autonomia judiciară, oferindu-i lui Meloni controlul de facto asupra magistraturii – lucru pe care ea l-a negat.

O victorie la referendum ar fi încurajat-o probabil pe prim-ministră să continue cu alte modificări constituționale semnificative, cum ar fi alegerea directă a prim-ministrului.

Înfrângerea semnalată de exit-poll-uri o lasă acum într-o poziție vulnerabilă pe plan intern, în contextul unei economii stagnante și cu provocări internaționale complexe.

Acest lucru i-ar putea slăbi, de asemenea, poziția în Europa, unde s-a remarcat prin inițiativă și capacitate de a intermedia dispute spinoase.