Grigore Scarlatoiu, Korea Economic Institute: Coreea de Nord poseda in jur de opt bombe atomice. Scenariul extrem este un atac nuclear impotriva Coreei de Sud sau Japoniei

„Un nou conflict intre cele doua state coreene ar rezulta in prabusirea a numeroase piete de actiuni in Asia si perturbarea profunda a numeroase relatii comerciale, cu potentialul de a crea o “gripa coreeana” ce ar putea afecta profund economia mondiala”, a declarat pentru HotNews.ro Grigore Scarlatoiu, directorul de relatii publice si business al Institutului Economic Coreeano-American (Korea Economic Institute, KEI) din Washington, D.C., singurul analist politic de origine romana din SUA specializat in peninsula coreeana. Potrivit lui Scarlatoiu, prin atacul de marti impotriva Sudului, „Coreea de Nord incearca din rasputeri sa creeze impresia ca este inca o forta militara redutabila, in timp ce pregateste a doua succesiune ereditara din istorie”. Expertul in probleme coreene crede ca „viitorul conducator al Coreei de Nord, Kim Jong Un, trebuie sa-si creeze un curriculum vitae si sa-si stabileasca imaginea de vajnic razboinic„.

Adrian Novac: De ce s-a deteriorat atat de rapid conflictul dintre Coreea de Nord si Coreea de Sud? Ce a provocat schimbul de focuri de marti?

Grigore Scarlatoiu: Provocari armate nord-coreene s-au produs tot timpul de la incheierea armistitiului din 1953. Situatia actuala este extrem de grava pentru ca incidentul Yeonpyeong este primul bombardament de artilerie nord-coreean indreptat impotriva teritoriului sud-coreean dupa incheierea armistitiului.

Coreea de Nord pretinde ca motivul schimbului de tiruri de artilerie a fost exercitiul militar intreprins de fortele sud-coreene in zona, in imediata proximitate a teritoriului nord-coreean. Trupele sud-coreene care au executat exercitiul respectiv si-au indreptat tirul spre vest, si nu spre est, unde se afla coasta Coreei de Nord. In dimineata zilei respective, fortele militare nord-coreene au luat legatura telefonica prin firul direct cu fortele sud-coreene, solicitand incetarea exercitiilor respective. Aceste solicitari au facut parte dintr-un scenariu regizat cu catva timp in urma, menit sa inventeze o justificare a bombardamentului indreptat de artileria nord-coreeana impotriva teritoriului suveran al Coreei de Sud. Evident ca nimic nu justifica tirul de artilerie neprovocat, indreptat impotriva unor obiective civile de pe teritoriul altui stat suveran. Barajul de artilerie nord-coreean a rezultat in moartea a doi membri ai infanteriei marine sud-coreene si a doi muncitori civili din constructii, si in ranirea altor 15 civili si militari, impreuna cu daune provocate unui numar de 70 de case particulare din zona.

A.N. Ce vrea Coreea de Nord?

G.S.:1. Coreea de Nord vrea sa fie recunoscuta ca stat posesor de arme nucleare, si tratata cu respectul impus de acest statut. Sub actualul regim al familiei Kim, Phenianul va continua sa ameninte pacea si securitatea Asiei de nord-est cu programul sau nuclear.

Fum deasupra insulei sud-coreene Yeonpyeong

Foto: Agerpres/EPA

In intalniri oficiale si neoficiale, reprezentanti ai regimului de la Phenian au afirmat, in repetate ocazii, ca obiectivele Coreei de Nord sunt: normalizarea relatiilor cu Statele Unite (prin stabilirea unor legatii diplomatice sau chiar de relatii diplomatice); colaborare economica cu SUA si alte state, incluzand obtinerea de investitii pentru dezvoltarea economiei nord-coreene; inlocuirea armistitiului din 1953 cu un tratat de pace; si, in ultima instanta, denuclearizarea intregii peninsula coreene.

Marea problema este ca regimul de la Phenian plaseaza denuclearizarea ca ultim obiectiv, in timp ce Statele Unite considera denuclearizarea completa, ireversibila si verificabila a Coreei de Nord ca pe o preconditie a normalizarii relatiilor cu Phenianul si a asistentei pentru dezvoltare si schimburilor economice.

O a doua mare problema este ca regimul de la Phenian vorbeste despre denuclearizarea INTREGII peninsule coreene. In Coreea de Sud sunt stationati 29,500 de militari americani, insa arme nucleare nu exista. Regimul de la Phenian sustine (eronat) ca fortele americane din Coreea de Sud au plantat mine terestre nucleare in zona demilitarizata dintre cele doua state coreene (“Demilitarized Zone,” DMZ).

In ultima instanta, disponibilitatea nucleara a fortelor americane este mobila (rachete nucleare pot fi lansate de pe submarine nucleare). A solicita denuclearizarea INTREGII peninsula coreene ca o preconditie a denuclearizarii Coreei de Nord sugereaza, implicit, solicitarea retragerii trupelor americane din Coreea de Sud si suspendarea aliantei militare dintre SUA si Coreea de Sud.

Concluzia impartasita de numerosi analisti este ca Phenianul isi va abandona programul nuclear “la sfantul asteapta.”

2. Coreea de Nord incearca din rasputeri sa creeze impresia ca este inca o forta militara redutabila, in timp ce pregateste a doua succesiune ereditara din istorie.

In a doua jumatate a anului 2008, agravarea subita a starii de sanatate a liderului nord-coreean, Kim Jong Il, a luat Phenianul prin surprindere. Intre timp, succesiunea ereditara, procesul de transmitere a puterii celui de-al treilea fiu al lui Kim Jong Il, Kim Jong Un, a fost initiat si este acum in plina desfasurare. Coreea de Nord doreste sa creeze si sa confirme impresia ca fortele sale armate sunt puternice, gata de lupta, si dedicate trup si suflet familiei conducatoare.

3. Viitorul conducator al Coreei de Nord, Kim Jong Un, trebuie sa-si creeze un curriculum vitae si sa-si stabileasca imaginea de “vajnic razboinic.” Citandu-l pe profesorul Andrei Lankov de la Universitatea Kookmin din Seul, un respectat analist specializat in peninsula coreeana, “Kim Jong Un trebuie sa demonstreze ca este o capetenie militara belicoasa, si nu un copil rasfatat, crescut in Elvetia indopandu-se cu placinte elvetiene.”

4. Crearea unui “stat puternic militar si prosper economic” (in coreeana, “Kang-sung-dae-kook”), pana in anul 2012.

directorul de relatii publice si business al Institutului Economic Coreeano-American (Korea Economic Institute, KEI) in Washington, D.C. In aceasta calitate, coordoneaza prezentari si conferinte in Washington si in alte orase americane, menite sa informeze publicul american despre importanta aliantei dintre Coreea de Sud si Statele Unite si despre chestiunile economice, financiare, comerciale, de securitate nationala, politice si diplomatice de mare relevanta pentru relatiile dintre cele doua state. Este autorul unui articol lunar in publicatia KEI, Korea Insight, care adreseaza relatiile economice si de afaceri dintre cele doua state. Scarlatoiu a scris numeroase articole, in engleza si in coreeana, adresand relevanta experientei est-europene in contextul nord-coreean, in KEI Exchange si in presa coreeana. Din 2003 pana in present, el este autorul unui comentariu saptamanal in limba coreeana, transmis de Radio Asia Libera in Coreea de Nord. Pentru mai bine de sase ani, a lucrat in domeniul dezvoltarii internationale, fiind angrenat in proiecte ale Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), Bancii Mondiale si Bancii Asiatice de Dezvoltare (ADB). In ultimii opt ani, a executat evaluari anuale ale nivelului de respectare a conventiilor Organizatiei Internationale a Muncii in Coreea de Sud, pentru fonduri de investitii americane. Excelent vorbitor de engleza, coreeana si franceza, a obtinut masteratul in relatii internationale de la Fletcher School of Law and Diplomacy, Tufts University in Boston si de la Universitatea Nationala Seul. Si-a completat studiile universitare de licenta la Facultatea de Relatii Internationale, Universitatea Seul.

Grigore Scarlatoiu

In anul 2012, Coreea de Nord va sarbatori 100 de ani de la nasterea fondatorului ei, defunctul etern presedinte Kim Ir Sen (pronuntat correct “Kim Il Sung,” de fapt, si nu “Kim Ir Sen,” pe stil rusesc), si anul in care Kim Jong Il, fiul lui Kim Ir Sen si actualul lider al Coreei de Nord, implineste 70 de ani. Pana si anul nasterii lui Kim Jong Un a fost alterat in documentele si declaratiile oficiale, pentru a sustine ca viitorul lider al Coreei de Nord implineste 30 de ani in 2012. Potrivit unor numerosi analisti, Kim Jong Un ar avea intre 25 si 27 de ani, si nu 28, cum pretinde Phenianul. Pentru a sarbatori marea ocazie, scopul declarat al Phenianului este de a crea acel “stat puternic militar si prosper economic.” Recentele provocari militare de o agresivitate deosebita sunt menite sa serveasca creerii impresiei ca Phenianul este puternic din punct de vedere militar.

5. Stabilirea controlului peste cinci insule sud-coreene, aflate la nord de linia de demarcatie terestra.

Cinci insule sud-coreene (Baengnyeong, Daecheong, Socheong, Daeyeongpyong si Soyeonpyeong) se afla la nord de paralela 38 (linia de demarcatie terestra intre cele doua state coreene). Desi cele cinci insule sunt teritoriu sud-coreean, Coreea de Nord refuza sa recunoasca oficial suveranitatea teritoriala a Coreei de Sud in zona. In ultimii zece ani, Coreea de Nord a initiat grave provocari militare in zona, incepand cu ciocniri violente intre vedete rapide ale cele doua state (in 1999, 2002 si 2009) si culminand in scufundarea corvetei sud-coreene Cheonan si recentul bombardament al insulei Yeongpyeong. Cele cinci insule sunt foarte importante strategic, fiind foarte aproape de coasta nord-coreeana, si foarte bogate in resurse piscicole.

A.N.: Ce credeti ca se va intampla in continuare? Vom fi martorii unei escaladari a violentelor?

G.S.: Coreea de Nord va mai declansa provocari armate in Marea Galbena, in asa-numita “Linie de Delimitare Nordica” (“Northern Limit Line,” NLL). Este foarte probabil ca aceste provocari armate sa fie declansate de capabilitatile militare asimetrice ale Coreei de Nord, mai precis: artilerie cu bataie lunga; rachete cu raza scurta de actiune; sau operatiuni ale trupelor speciale, foarte posibil operatiuni de risc extrem (sinucigase).

In anii ’90, Coreea de Nord a inteles ca nu avea resursele necesare, in special combustibil si hrana, pentru a tine pasul cu Seulul in mentinerea capabilitatilor militare conventionale la un nivel competitiv. In consecinta, Phenianul a decis sa se concentreze pe dezvoltarea capacitatilor asimetrice, mai precis: artileria cu bataie lunga; rachetele balistice; si trupele speciale. Eforturile Phenianului de a dezvolta un program nuclear se incadreaza in aceeasi incercare de a dezvolta capacitati asimetrice. Ambasadorul Charles (Jack) Pritchard, directorul Institutului Economic Coreeano-American (Korea Economic Institute, KEI) si Dr. Sig Hecker, fostul director al laboratorului nuclear de la Los Alamos, au vizitat Coreea de Nord recent. Amandurora le-a fost prezentata constructia unui reactor nuclear cu apa usoara (“Light Water Reactor,” LWR), care poate produce plutoniu pentru doua bombe nucleare pe an. Dr. Hecker a vizitat si o uzina de imbogatire a uraniului, unde a vazut in jur de 2000 de centrifuge de ultima generatie, care pot produce uranium imbogatit pentru fabricarea de arme nucleare (“highly enriched uranium,” HEU).

A.N.: Care e cel mai periculos lucru pe care il poate face Coreea de Nord? Ar putea ei folosi bomba nucleara in acest moment?

G.S.: Coreea de Nord poseda in jur de opt bombe atomice, iar scenariul extrem este un atac nuclear impotriva Coreei de Sud sau Japoniei. Un asemenea scenariu ar rezulta categoric in reaprinderea conflictului inter-coreean si angrenarea hotarata a Statelor Unite in acest conflict, in sprijinul Coreei de Sud. In cazul reizbucnirii unui conflict, fortele armate ale Republicii Coreea (Coreea de Sud) si Statelor Unite ar anihila fortele armate ale Coreei de Nord, cu exceptia unor pungi izolate de rezistenta, in aproximativ trei saptamani (bineinteles, daca China nu intra in conflict, in sprijinul Coreei de Nord). Chiar daca rezultatul inevitabil al unui asemenea conflict ar fi anihilarea regimului de la Phenian, pierderile de vieti de ambele parti ar fi catastrofice, probabil cateva milioane (populatia Coreei de Sud este de 50 de milioane, iar a Coreei de Nord de 24 de milioane).

Coreea de Nord poseda si racheta balistica cu raza medie de actiune BM25 Musudan, sau Taepodong-X, cu o raza de actiune de 4000 de kilometric. Lansata de pe platforme mobile, racheta balistica Musudan a fost vanduta Iranului, care a si testat-o. BM25 Musudan poate sa loveasca tinte in Guam, care ar fi platforma principala de lansare a operatiunilor aeriene americane in cazul reizbucnirii unui conflict in peninsula coreeana. In cazul in care Coreea de Nord este capabila sa instaleze focoase nucleare pe racheta Musudan, situatia ar deveni extrem de complicata.

A.N.: Care e pozitia Chinei? Ce rol joaca Rusia in acest conflict?

G.S.: China nu a condamnat categoric scufundarea corvetei sud-coreene “Cheonan” de o torpila lansata de

Case distruse pe insula Yeonpyeong

Foto: Reuters

un submarine nord-coreean in seara zilei de 26 martie, soldata cu moartea a 46 de marinari militari sud-coreeni. China va face probabil un apel la calm de ambele parti si nu va sustine o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU condamnand categoric agresiunea nord-coreeana.

Statele Unite si Coreea de Sud se vor angaja in manevre in Marea Galbena la sfarsitul acestei saptamani, cu participarea portavionului nuclear american USS George Washington. China se opune categoric prezentei unui portavion nuclear american in largul coastelor Coreei de Sud in Marea Galbena, si va evita sa admonesteze categoric Coreea de Nord si sa joace un rol responsabil ca membru permanent al Consiliului de Securitate.

Federatia Rusa are relatii bune cu Seulul si a evitat adoptarea unei pozitii tendentios favorabile Phenianului, desi Uniunea Sovietica a sustinut puternic Coreea de Nord in timpul razboiului coreean din 1950-1953. Rusia incearca sa-si recupereze autoritatea in Asia de nord-est si sa-si creeze un rol mai activ in zona. Desi nu a emis opinii oficiale aflate in disonanta cu concluziile comisiei multi-nationale care a conchis ca scufundarea corvetei Cheonan a fost produsa de o torpila nord-coreeana, Rusia a emis zvonuri ca un studiu executat de experti rusi nu ar fi ajuns la aceleasi concluzii (desi studiul respectiv nu a fost dat publicitatii).

A.N.: Vor interveni SUA in acest conflict? Sunt oficialii din Washington dispusi sa atace Coreea de Nord?

G.S.: Alianta Seul-Washington este coloana vertebrala a securitatii Coreei de Sud. Statele Unite au afirmat, in repetate randuri, ca nu vor ataca Coreea de Nord. SUA nu vor ataca Coreea de Nord, insa vor sprijini total si neconditionat Coreea de Sud in cazul reizbucnirii unui conflict armat intre cele doua state coreene.

A.N.: In cazul in care conflictul se extinde, care ar fi posibilele consecinte pentru regiune si pentru planeta?

G.S.: Coreea de Sud este o mega-putere economica, si un nou conflict intre cele doua state coreene ar rezulta in prabusirea a numeroase piete de actiuni in Asia si perturbarea profunda a numeroase relatii comerciale, cu potentialul de a crea o “gripa coreeana” ce ar putea afecta profund economia mondiala. Chiar si asfixiantele exporturi chineze sunt produse cu numeroase utilaje sud-coreene, astfel ca pana si China ar fi afectata profund de un asemenea conflict.

Angrenarea Chinei in conflict ar putea rezulta, intr-un caz extrem, in extinderea conflictului pana in Taiwan si posibila izbucnire a unui conflict de proportii biblice intre Statele Unite si China.

Afla aici mai multe despre Korea Economic Institute.

Citeste aici mai multe despre Grigore Scarlatoiu.