Groapa de gunoi din Pacific este de trei ori mai mare decat Franța, iar greutatea deșeurilor de plastic depașeste 80.000 de tone

Miliarde de bucăți de plastic, 80.000 de tone de deșeuri: imensul depozit de gunoi care plutește în Pacific este mult mai mare decât se credea, având o suprafață de trei ori mai mare decât Franța, potrivit unui studiu publicat joi și citat de AFP.

În condițiile în care producția de plastic depășește 320 de milioane de tone anual, o parte din aceste pungi, sticle, ambalaje abandonate, plase de pescuit și microparticule degradate se strâng în mai multe zone ale oceanelor, sub efectul vartejurilor imense formate de curenții marini, amenințând animalele și ecosistemele.

Cel mai important dintre aceste acumulări de deșeuri, cunoscut că „marea zonă de gunoaie din Pacific” (Great pacific garbage patch, GPGP), situată la jumătatea drumului dintre Hawaii și California, a fost analizată de cercetători în studiul publicat în revista Scientific Reports.

Estimând că fiecare kilometru pătrat conține peste un kilogram de plastic, mărimea să este evaluată la 1,6 milioane de km2, respectiv de trei ori mai mare decât Franța continentală, chiar dacă nu e vorba de o masă compactă.

Bazându-se pe recoltarea a 1,2 milioane de eșantioane și pe survolari aeriene, concluzia este că aici se află 1.800 miliarde de bucăți de plastic, cu o greutate totală de 80.000 de tone. Iar groapă oceanică de gunoi „crește de manieră exponențială”.

Industria pescuitului

Aceste estimări sunt de 4 până la 16 ori mai mari decât precedentele studii legate de acest vortex, subliniază cercetătorii. Un rezultat datorat în parte metodelor de analiză mai fiabile, în condițiile în care precedentele analize s-au concentrat în special pe microplastic. Dar care pot fi atribuite și „creșterii poluării cu plastic în oceanele din zona„, care este legată în special de deșeurile tsunamiului japonez din 2011.

De manieră generală, plasticul reprezintă 99,9% din deșeurile recoltate, dar nu neapărat sub formă microscopică, așa cum se așteptau cercetătorii. Aceștia au fost surprinși să constate că, în mărime, peste trei sferturi dintre aceste deșeuri depășesc 5 centimetri și aproape jumătate este material de pescuit abandonat.

Aceste fire și plase de pescuit ucid „pești, țestoase și chiar mamifere marine„, arată autorul principal al studiului, Laurent Lebreton, de la fundația Ocean Cleanup.

Dar e vorba mai degrabă de o veste bună, deoarece „deșeurile mari sunt mult mai ușor de colectat„, arată el.

Societatea de unică folosință

Tânărul olandez Boyan Slat, fondatorul Ocean Cleanup, fundație pe care a înființat-o la 18 ani, dezvoltă cu 75 de ingineri un sistem de bariere plutitoare destinate captării plasticului. Când va fi operațional, acest sistem ar putea evacua 50% din deșeurile din Pacific în 5 ani, crede el.

Dar aceste bariere nu vor putea colecta deșeurile mai mici de 1 cm, și care ridică o problema importantă, deoarece, ingerate de pești, ajung în lanțul alimentar.

„Nivelul de poluare plastică în apele profunde și pe fundul oceanelor rămâne necunoscut„, arată cercetătorii.

„Oamenii văd cantitatea de material de pescuit și arată cu degetul industria pescuitului, dar și ei mănâncă peste. Nu e vorba de un sector sau de o regiune, este modul nostru de viață și de consum, plasticul de unică folosință, societatea de unică folosință„, arată Laurent Lebreton.