Groenlanda ripostează la cea mai nouă insultă a lui Trump: „Nu suntem o bucată de gheață”
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la țările aliate din cadrul NATO să se unească pentru a apăra dreptul internațional, în timp ce a ripostat la ultimele comentarii ale președintelui american Donald Trump cu privire la insula arctică, scrie joi Reuters.
Trump și-a exprimat frustrarea față de refuzul NATO de a se implica în războiul împotriva Iranului pe care l-a declanșat împreună cu Israelul, afirmând într-o postare pe rețeaua de socializare că alianța militară nu a fost prezentă când a fost nevoie și că nu va fi acolo „dacă vom avea din nou nevoie de ei”.
„AMINTIȚI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEAȚĂ MARE ȘI PROST ADMINISTRATĂ”, a scris Trump, în stilul său caracteristic cu majuscule, într-un mesaj publicat pe Truth Social.
Nielsen a respins această caracterizare a insulei.
„Nu suntem un fel de bucată de gheață. Suntem o populație mândră de 57.000 de oameni, care lucrează în fiecare zi ca buni cetățeni ai lumii, cu respect deplin pentru toți aliații noștri”, a declarat premierul groenlandez pentru agenția de presă internațională.
Nielsen a subliniat importanța menținerii ordinii geopolitice postbelice, inclusiv a alianței de apărare NATO și a dreptului internațional respectat la nivel global.
„Aceste lucruri sunt contestate acum și cred că toți aliații ar trebui să rămână uniți pentru a încerca să le mențină. Sper că așa se va întâmpla”, a adăugat el.
Groenlanda, reticentă față de intențiile SUA
Țările NATO s-au străduit deja la începutul acestui an să găsească modalități de a menține alianța unită după ce Trump și-a reluat eforturile de a prelua Groenlanda de la Danemarca, un alt membru NATO.
În ianuarie, Casa Albă a afirmat că Trump lua în calcul recurgerea la forța militară cu privire la Groenlanda, ceea ce a determinat Germania, Franța și alte țări europene să trimită mici contingente de trupe pe insulă, ca gest de solidaritate și descurajare.
Ulterior, Trump a dat înapoi în urma discuțiilor cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, afirmând că „cadrul unui viitor acord” a fost stabilit, ceea ce a reorientat conflictul despre Groenlanda pe o cale diplomatică.
Ultima lui postare în mediul online referitoare la insulă, în care a acuzat „proasta administrare”, a venit unei noi întâlniri cu Rutte, care s-a desfășurat miercuri cu ușile închise la Casa Albă.
Spre sfârșitul lunii ianuarie, Groenlanda, Danemarca și SUA au inițiat discuții diplomatice, iar Nielsen a declarat că acestea sunt încă în desfășurare, fiind programate și alte întâlniri.
Trump și susținătorii săi au insistat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru a respinge amenințările din partea Rusiei și a Chinei în regiunea Arcticii și că Danemarca nu poate asigura securitatea insulei.
Statele Unite au deja o bază pe insulă și posibilitatea de a-și extinde prezența acolo în temeiul unui tratat din 1951.
„Ar fi ciudat, atunci când toate părțile doresc să discute despre o cooperare sporită în domeniul apărării, să nu se țină seama de acel acord (din 1951, n.r.)”, a spus Nielsen, refuzând să ofere detalii suplimentare cu privire la ceea ce se discută în cadrul negocierilor.
În ciuda discuțiilor, Nielsen a precizat că nu crede că Trump și-a abandonat ambițiile cu privire la insulă. „Nu văd că dorința lui de a prelua sau controla Groenlanda ar fi fost eliminată de pe masa negocierilor”, a spus el.