Guvernul lui Viktor Orbán a încălcat legea atunci când a interzis accesul copiilor la informații despre relațiile gay și identitatea de gen

Criticii au acuzat guvernul maghiar că a erodat constant și ilegal drepturile comunității LGBTQ+. Curtea Europeană de Justiție le-a dat marți dreptate acestor critici, scriu Reuters și Politico.

Ungaria a încălcat legislația UE atunci când a interzis accesul copiilor la conținutul LGBTQ+, a hotărât marți Curtea de Justiție a Uniunii Europene, obligând Budapesta să abroge legislația respectivă.

Decizia vizează una dintre cele mai controversate politici adoptate de guvernul lui Viktor Orbán, care a fost acuzat la momentul respectiv de critici că s-a inspirat din manualul lui Vladimir Putin.

Cazul se referă la legea din 2021 care restricționează sau interzice „promovarea” homosexualității și a tranziției de gen în media accesibilă copiilor, pe care Budapesta a introdus-o atunci când a adoptat regulamentul audiovizual al UE și dispozițiile acestuia privind protecția copiilor împotriva conținutului dăunător.

Măsurile legislative restrictive adoptate de Ungaria împotriva reprezentării comunității LGBTQ+ încalcă o serie de acte legislative ale UE și „constituie o ingerință deosebit de gravă în exercitarea mai multor drepturi fundamentale”, a declarat Curtea într-un comunicat de presă.

„O rușine”

Instanța a fost sesizată de Comisia Europeană, care a beneficiat de sprijinul a 15 state membre și al Parlamentului European.

Comisia a criticat de altfel dur legislația la momentul respectiv.

„Proiectul de lege maghiar este o rușine”, a declarat în 2021 președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, angajându-se să folosească „toate competențele Comisiei pentru a se asigura că drepturile tuturor cetățenilor UE sunt garantate, indiferent cine ești și unde locuiești”.

În ciuda acestei presiuni, guvernul maghiar a continuat demersurile. Anul trecut, a interzis evenimentele Pride și a autorizat poliția să utilizeze camere biometrice pentru a identifica organizatorii și participanții la manifestație o măsură care a extins conflictul cu UE.

Hotărârea Curții este în concordanță cu declarațiile juridice anterioare, scrie Politico.

Consilierul juridic principal al Curții a susținut anterior că Ungaria „s-a abătut semnificativ de la modelul unei democrații constituționale”, criticând normele pentru că se „bazează pe o judecată de valoare” conform căreia viața persoanelor gay „nu are aceeași valoare sau statut” cu viața heterosexualilor.

Executivul UE poate acum să ia măsuri suplimentare și să solicite sancțiuni financiare în cazul în care Ungaria nu se conformează hotărârii.

Ce promite viitorul prim-ministru

Guvernul lui Viktor Orban se află acum pe ultima sută de metri, după alegerile câștigate pe 12 aprilie de partidul Tisza, al lui Peter Magyar. Acesta a făcut recent o serie de declarații care sugerează o schimbare de direcție.

„Am spus clar că, potrivit Tisza și celor câteva milioane de maghiari care îl susțin, oricine poate trăi cu persoana pe care o iubește, atâta timp cât nu încalcă legile și nu face rău altora”, a declarat Magyar după victoria sa electorală, susținând totodată evenimentele Pride în numele dreptului la libertatea de întrunire.

„Ungaria vrea să fie o țară în care nimeni nu este stigmatizat pentru că gândește diferit, pentru că iubește pe cineva diferit de majoritate sau pentru că crede în ceva diferit de majoritate”, a adăugat el.