„Nu e protejarea copiilor, este fascism”. Interzis de guvernul Viktor Orban, Budapest Pride, marșul LGBT din Ungaria, merge mai departe / Cum se văd lucrurile în România
Guvernarea maghiară a decis să blocheze organizarea celui mai important eveniment al comunității LGBTQ+ din Ungaria, invocând protejarea copiilor. Dar organizatorii și primăria din Budapesta au spus pentru HotNews că marșul va avea loc așa cum a fost programat, pe 28 iunie.
- Un activist pentru drepturile omului observă că și la București, politicieni importanți au ajuns să împrumute din retorica și tacticile extremei-drepte și Rusiei, pentru a ataca comunitatea LGBTQ+.
„Mergem mai departe cu organizarea Pride-ului, deoarece credem că acest lucru (interdicția votată de guvern) este doar pentru a restricționa un grup specific, ceea ce se traduce prin fascism”, a explicat pentru HotNews Máté Hegedűs, purtătorul de cuvânt al Budapest Pride.
Evenimentul comunității LGBTQ+ din Ungaria, ajuns la a 30-a ediție, este programat să aibă loc pe 28 iunie, dar guvernul premierului Viktor Orban are o problemă cu asta.
În martie, parlamentarii puterii au adoptat o lege care interzice adunările de tip Pride în țară și permite autorităților să folosească recunoașterea facială pentru a-i identifica pe cei care participă la orice eveniment care are loc în ciuda interdicției – un lucru pe care activiștii îl consideră ilegal.
Orban a salutat interdicția, spunând că aceasta scoate în afara legii adunările care „încalcă legile privind protecția copilului”. Luni, majoritatea guvernamentală a adoptat un amendament constituțional care sprijină legea.
Decizia, care a declanșat o serie de proteste zgomotoase în Budapesta, nu pare însă să-i fi intimidat pe organizatori, care au asigurat că vor merge mai departe cu evenimentul, ce are parte și de susținerea primarului liberal al capitalei, Gergely Karácsony.
Mișcarea lui Orban împotriva comunității LGBTQ+ vine într-un moment complicat pentru premier și pentru partidul său, Fidesz, care după mulți ani a căzut pe locul doi în sondaje, după gruparea Tisza, a rivalului Peter Magyar.
„Le este frică să facă martiri din persoanele LGBTQ+”
Organizatorii au insistat că toate evenimentele programate vor merge mai departe.
„Vrem să ne folosim dreptul de a protesta nu doar față de această decizie a guvernului, dar și față de deciziile anterioare homofobe și transfobe. Așa că vom mărșălui”, a explicat Máté Hegedűs.
Hegedűs a sugerat în același timp că guvernul a înțeles totuși că nu poate anula efectiv marșul și că acum își exprimă pur și simplu dezacordul, în vreme ce amenință cu sancțiuni pentru participanți.
„Cred că le este frică să facă martiri din persoanele LGBTQ+ sau din activiști, deoarece acest lucru ar arăta rău pentru ei”, a spus el.
Interzicerea Budapest Pride este doar ultima dintr-o serie de măsuri luate de guvernarea conservatoare de la Budapesta, în ciuda criticilor venite de la Bruxelles
În vara anului 2020, Fidesz a blocat recunoașterea juridică a persoanelor transgender, iar un an mai târziu a introdus „Legea privind protecția copilului”.
Legea, au subliniat criticii, a restrâns drepturile prin cenzurarea educației sexuale cuprinzătoare, asimilarea stilurilor de viață LGBTQ+ cu pedofilia și restricționarea conținutului pe tema LGBTQ+ din mass-media și publicitate – măsuri similare cu cele adoptate anterior de Rusia.
„Restrângerea dreptului de exprimare și de asociere e un abuz îngrozitor”
Hegedűs a respins ideea că legile adoptate de guvernarea lui Orban au rolul de a proteja copiii. „Este propaganda pe care le place să o spună”, a spus el.
„Am să vă dau un exemplu. Înainte erau atât de multe centre de tineret în toată Ungaria. Acum, cele mai multe dintre ele sunt închise pentru că guvernul și administrațiile locale nu le întrețin. Singurele care au rămas sunt gestionate de ONG-uri. Deci, dacă ne uităm în detalii, guvernul nu face eforturi pentru salvarea copiilor”, a spus Hegedűs.
Florin Buhuceanu, militant pentru drepturile omului la asociația Accept din România, crede că măsurile adoptate de guvernul Orban sunt „atacuri la tot ceea ce înseamnă valori ale Uniunii Europene și legislație europeană care ne protejează pe toți, indiferent dacă suntem majoritate sau minoritate, de abuzurile politicienilor”.
„Practic, ce face Viktor Orban este să preia diferite argumente setate și utilizate la maxim de propaganda rusă împotriva țărilor din Uniunea Europeană, împotriva propriei țări. Pentru că restrângerea dreptului de exprimare și de asociere e un abuz îngrozitor care nu poate fi acceptat și practic trecut cu vederea în spațiul Uniunii Europene”, a declarat Buhuceanu pentru HotNews.
Primarul Budapestei sfidează decizia guvernării
Împotriva deciziei guvernului și alături de manifestanți se va afla primarul Budapestei, unul dintre liderii opoziției liberale, Gergely Karácsony.
„Budapest Pride va avea loc în iunie. Primarul a subliniat de mai multe ori că libertatea de întrunire este o valoare fundamentală care trebuie protejată fără compromisuri. Dl Karácsony este hotărât să le ofere organizatorilor tot sprijinul de care au nevoie și să coordoneze cu ei acțiunile primăriei”, a declarat cabinetul primarului Budapestei într-o poziție pentru HotNews.
Întrebat dacă Karácsony va participa la eveniment și dacă acest lucru înseamnă că va încălca legea, cabinetul primarului a asigurat că edilul „va participa cu siguranță la evenimentele Budapest Pride din 2025”.
„Cetățenii Budapestei sunt hotărâți să participe indiferent de noua lege, așa că este de la sine înțeles că și primarul va merge cu ei”, a mai transmis cabinetului primarului.
În plus, au explicat oficialii, ca un act simbolic, steagul Pride va fi arborat pe clădirea Primăriei, așa cum se obișnuiește din 2019.
Întrebată dacă participanții la marș vor fi în siguranță, primăria a precizat că va face tot ceea ce poate face o administrație locală pentru a proteja participanții.
„Aceasta înseamnă și o cooperare strânsă cu poliția. Nu există nicio îndoială că aceștia își vor face datoria într-un mod profesionist și disciplinat, oferind siguranță tuturor”, a precizat primăria.
HotNews a adresat întrebări și ministerului de Interne de la Budapesta, dar nu a primit un răspuns.
Interdicții, politică, alegeri
Nu Karácsony este în acest moment cea mai mare problemă lui Orban.
Presa independentă maghiară și cea europeană au pus măsura guvernului Orban în contextul ascensiunii Tisza, partidul lui Peter Magyar, care a depășit Fidesz în mai multe sondaje de opinie.
Acțiunea împotriva Budapest Pride, scrie Politico, este unul dintre cele mai clare exemple de până acum ale eforturilor Fidesz de a atrage alegători extremiști marginalizați pentru a aduna o majoritate.
Dacă ar putea atrage alegătorii potențiali ai partidului de extremă dreapta Mi Hazánk, Fidesz ar ajunge din urmă partidul rival, înaintea alegerilor generale de anul viitor, a observat Politico.
Hegedűs a spus și el că unul dintre motivele interdicției Budapest Pride a fost popularitatea lui Magyar. „Cred că încearcă să obțină un răspuns de la el și de la partidul său”, a declarat el.
Doar că Magyar a preferat să rămână precaut și să nu se pronunțe clar pe subiect, după cum a observat site-ul ungar Telex.
„Cred că obiectivul său principal acum este să atragă majoritatea alegătorilor de la Fidesz, care sunt poate deja sătui de promisiunile partidului”, a declarat Hegedűs, cu referire la tăcerea lui Magyar.
„Sperăm doar că, dacă câștigă alegerile de anul viitor, atunci va forma un guvern care să stea de vorbă cu ONG-urile și să le ceară părerea și să comunice cu activiștii și să nu îi ignore. Și că va anula legile homofobe și transfobe care au fost adoptate în timpul Fidesz”, a spus el.
Influența lui Viktor Orban în România
Budapest Pride va avea loc în aceeași lună iunie cu București Pride, diferența fiind că evenimentul din România are loc pe 7 iunie și că a ajuns la a 20-a ediție.
Exemplul Viktor Orban se simte dincoace de graniță, organizatorii observând că aniversează două decenii de Bucharest PRIDE „într-un context politic dificil, în care discursul de extremă dreaptă domină spațiul public și unii politicieni din partidele tradiționale au impresia că pot câștiga încrederea pierdută a votanților români, folosind comunitatea LGBTI ca țap ispășitor în campania electorală”.
Mai multe măsuri, unele inspirate de Budapesta, au fost de altfel inițiate și la București.
Florin Buhuceanu a enumerat mai multe astfel de inițiative, făcând în special referire la proiectul de lege inițiat de șapte parlamentari UDMR, și adoptat tacit de Senat în 2022, în care se prevede „protejarea copilului împotriva difuzării prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la naștere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității”.
Proiectul, care vizează modificarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului, este „un copy-paste după legea care a stat la baza interzicerii Pride-ului de la Budapesta”, a spus Buhuceanu pentru HotNews.
„Preluând și aplicând modificări legislative inspirate la literă din legislația maghiară în numele apărării drepturilor copilului se încearcă o legislație care atacă drepturile copiilor, prin blocarea accesului la informații cu caracter științific despre identitatea lor, despre sexualitate, relații, lipsite de abuzuri”, a adăugat el.
„În numele acestei apărări a drepturilor copilului, comunitatea mea, comunitatea LGBT ar trebui eliminată din spațiu public. Vocea noastră nu ar trebui să se mai audă”, a observat activistul pentru drepturile omului.
„Este grotesc și inacceptabil ca un partid reprezentând o minoritate să aibă ca țintă restrângere a drepturilor unei alte minorități, în aceeași linie politică cu AUR și SOS România”, a mai spus el.
Proteste la Budapesta
Interdicția adoptată de guvernarea maghiară a fost contestată în stradă la Budapesta de mii de manifestanți, cu ocazia mai multor demonstrații care au blocat în unele cazuri podurile de peste Dunăre.
Ultimele proteste au avut loc sâmbătă și apoi luni – după adoptarea amendamentului constituțional.
Parte din aceste manifestații au fost inițiate de deputatul independent maghiar Ákos Hadházy.
Vocali împotriva interdicției au fost însă numeroși politicieni ai opoziției liberale maghiare.
Înainte de votul de luni, partidul Momentum, care a comparat politica lui Orban cu cea a lui Vladimir Putin, a lansat un apel pe rețelele sociale pentru ca maghiarii să i se alăture într-o blocadă a parlamentului țării.
„Politicieni importanți din România ajung să împrumute din retorica extremei drepte sau a Federației Ruse”
Există în România forțe politice care să își asume susținerea drepturilor comunității LGBTQ+ într-un context asemănător cu cel din Ungaria?
Buhuceanu crede că da: „Am am convingerea că un partid de centru precum USR se va opune unui asemenea tip de demers și s-a opus, din fericire, proiectului de lege inițiat în 2022 de UDMR”.
El a atras însă atenția că o mare problemă în România este că politicienii din mainstream adoptă în prezent argumentele extremei drepte sau ale Rusiei.
La începutul lui februarie, liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat că românii „sunt un popor tolerant şi deschis către diversitate”, dar a subliniat că familia „nu poate fi formată decât între un bărbat şi o femeie”.
În discursul său de la tribuna Congresului PSD, Ciolacu a mers mai departe și a atacat ceea ce el consideră a fi „agresivitatea progresistă”.
În martie, premierul Marcel Ciolacu s-a luptat și cu „elementele woke” din buletine.
El a afirmat, într-o postare pe Facebook, că viitoarele cărți electronice de identitate vor avea informații legate de sexul persoanei, nu de „gen”, șeful Guvernului spunând că nu va permisă „strecurarea perfidă a unor elemente woke” în legislație.
Ce a spus Crin Antonescu despre paradă
Și candidatul coaliției de guvernare la președinție Crin Antonescu a avut un discurs asemănător, el menționând chiar marșul comunității LGBTQ+.
„Vă spun sincer că nu-mi doresc să trăiesc într-o Românie în care într-o săptămână am o paradă heterosexuală, iar în altă săptămână să avem parada homosexualilor. Fiecare în intimitatea lui, fără nicio paradă!”, a mai afirmat Crin Antonescu.
În replică, Buhuceanu a observat că „este important ca și în această campanie electorală prezidențială să existe un contrapunct la retorica cu tendințe autoritariste a domnilor (Victor) Ponta, (Marcel) Ciolacu sau (Crin) Antonescu, care, de pildă, ne spun că deciziile, hotărârile CEDO n-ar trebui recunoscute în România”.
Activistul a amintit de asemenea că în perioada în care actualul președinte interimar Ilie Bolojan era președinte al Consiliului Județean Bihor, echipa de la primăria Oradea a blocat în 2023 și în 2024 manifestări publice de tip Pride la Oradea.
„În niciunul dintre acele zile propuse, la nici o oră, acei tineri LGBT nu au putut să se întâlnească într-un parc. Ăsta e viitorul luminos liberal care ni se pregătește de la Cotroceni?”, a întrebat Buhuceanu.
„Asta mi se pare extrem de îngrijorător că politicieni importanți ajung să împrumute din retorica și tacticile extremei drepte sau ale Federației Ruse. Ne apărăm de valorile Uniunii Europene de care aparținem sau de propaganda rusă?”, a mai observat el.
INTERVIURILE HotNews.ro