Decizia Tribunalului București, care nu este definitivă, e „primul pas pentru obținerea de date oficiale privind banii publici cheltuiți în acest scop”, spune, într-un dialog cu HotNews, Georgiana Gheorghe, directoare executivă APADOR-CH, ONG-ul care a intentat procesul împotriva Guvernului.
- APADOR-CH ceruse Executivului să comunice numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele militare acordate Ucrainei și valoarea totală a celorlalte tipuri de ajutoare oferite în perioada 2020–2025
- Ce se știe până acum despre ajutoarele acordate de România Ucrainei
APADOR-CH a anunțat marți că a câștigat, în primă instanță, procesul intentat Guvernului după ce Secretariatul General al Guvernului a refuzat să comunice informații solicitate în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
ONG-ul ceruse să afle valoarea ajutoarelor militare acordate de România Ucrainei, însă Ministerul Apărării a transmis că sunt informațiile clasificate. ONG-ul a cerut apoi să fie publicat numărul și data hotărârilor de Guvern prin care au fost aprobate aceste ajutoare, precum și informații privind eventuala lor clasificare.
Guvernul a refuzat și această solicitare, iar cazul a ajuns în instanță, unde, în primă instanță, ONG-ul, una dintre cele mai vechi din România dedicate respectării drepturilor cetățenești, a câștigat.
Tribunalul București a decis că Guvernul trebuie să transmită aceste informații. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile, scrie pe portalul instanțelor de judecată.
„Se va putea cere informații despre valoarea exactă a ajutoarelor”
Georgiana Gheorghe, directoarea executivă a APADOR-CH, subliniază, în dialogul cu HotNews, că hotărârea nu obligă Guvernul să comunice și valoarea ajutoarelor. Reprezintă, spune ea, primul pas pentru obținerea acestor informații.
„Stabilirea exactă a numărului și datei fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina este doar primul pas pentru obținerea de date oficiale privind banii publici cheltuiți în acest scop. Pe baza identificării hotărârilor prin care au fost aprobate astfel de ajutoare, se va putea cere informații despre valoarea exactă a ajutoarelor prevăzute în aceste hotărâri. În caz de refuz, va trebui apelat din nou la instanță”, a explicat directoarea executivă a APADOR-CH pentru HotNews.
„Secretomania instituțională alimentează neîncrederea”
Georgiana Gheorghe a subliniat că ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici și de aceea „este firesc ca cetățenii care produc acești bani să știe, măcar la nivel minimal, cum și pe ce bază au fost luate deciziile respective”.
Asta și în contextul în care Guvernul aplică măsuri de austeritate și le cere oamenilor să facă eforturi bugetare și măsuri de austeritate, a adaugat directoarea APADOR-CH.
„Secretomania instituțională nu protejează securitatea națională. Dimpotrivă, ea alimentează neîncrederea și narativele conspiraționiste, împiedicând cetățenii să înțeleagă cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici”.
Cum procedează alte state
Ea dă exemple din alte state europene, despre care spune că sunt mai puțin opace decât România, în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei.
„Institutul Kiel pentru Economie Mondială publică periodic infografice privind contribuția țărilor pentru Ucraina. De asemenea, potrivit unei știri recente, din 7 iulie 2026, Polonia a făcut publică valoarea ajutorului militar pe care l-a acordat Ucrainei începând cu anul 2022 (3,8 miliarde de euro), anunțul public fiind făcut de ministrul polonez al Apărării. Nu a fost nevoie de procese pentru comunicarea acestor informații”, subliniază ea.
Ce se știe despre ajutoarele acordate de România
România susține Ucraina în mai multe feluri, dar liderii țării au evitat să dea detalii exacte despre ce fel de ajutoare ar fi vorba.
În septembrie 2025, ministrul de atunci al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că România a trimis Ucrainei 23 de pachete de ajutoare militare, „decise împreună cu armata ucraineană în funcţie de nevoile lor de echipare, în funcţie de disponibilităţile Armatei Române şi de stocurile Armatei Române”.
„Există nişte liste care sunt clasificate. Aşa s-a decis în CSAT la un anumit moment”, a afirmat ministrul de atunci al Apărării.
Au fost însă acordate și alte tipuri de ajutoare. În septembrie 2025, Consiliul Fiscal a estimat acest ajutor la 1,5 miliarde de euro, într-un răspuns adresat europarlamentarului Gheorghe Piperea, a scris Curs de Guvernare. Suma reprezintă 0,6% din PIB-ul anului 2021.
Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public trebuie modificată, spune APADOR-CH
În dialogul cu HotNews, directoaresa APADOR-CH atrage atenția și că Legea 544/2001 nu descurajează suficient refuzurile nejustificate de a comunica informații de interes public.
În prezent, legea privind liberul acces la informaţiile de interes public prevede că refuzul explicit sau tacit al funcționarului desemnat să răspundă solicitărilor constituie abatere disciplinară.
În practică, această sancțiune este ineficientă, spune reprezentanta APADOR-CH.
„În cei 25 de ani de aplicare a Legii 544/2001 nu am aflat, din sursele publice disponibile, niciun caz de angajat sancționat disciplinar pentru că a refuzat să comunice o informație. Deci, se poate spune că actuala sancțiune disciplinară pentru angajatul care refuză aplicarea acestei legi există doar la nivel teoretic, pe hârtie. De altfel, e și greu de crezut că, după ce angajatul a avut acordul șefului să nu comunice o informație, să fie sancționat disciplinar pentru necomunicarea informației. În plus, este foarte posibil ca refuzul comunicării unei informații despre activitatea instituției să fie privit de conducere drept protejarea instituției”, mai spune reprezentanta ONG-ului.
În opinia organizației, legea trebuie modificată astfel încât instanțele să poată aplica direct amenzi civile funcționarilor care refuză nejustificat să comunice informații solicitate în baza Legii 544/2001.
„E mult mai eficient și mai realist ca sancțiunea să fie aplicată de instanță, care este obiectivă și imparțială, în loc de instituția din care face parte angajatul”, subiliniază ea.
