Guvernul Viktor Orban, acuzat că a oferit subvenții ilegale presei pro-guvernamentale: peste un miliard de euro pentru liniștea liderului maghiar

Un raport care însoțește o plângere adresată Comisiei Europene de două instituții de presă maghiare indică o legătură de cauzalitate între ajutorul de stat considerat ilegal și poziția pro-guvernamentală a publicațiilor care benefiziază de acesta, un lucru care denaturează concurența pe piața media maghiară în favoarea publicațiilor pro-Orbán, scrie Financial Times.

Guvernul lui Viktor Orbán este acuzat că a acordat mai mult de un miliard de euro sub formă de subvenții ilegale presei pro-guvernamentale. Acuzația alimentează temerile că sprijinul statului este folosit pentru a consolida puterea liderului maghiar, scrie Financial Times.

Două instituții de presă maghiare – Magyar Hang (Vocea maghiară) și o a doua care a solicitat anonimatul – au declarat pentru Financial Times că intenționează să depună luni o plângere la Comisia Europeană.

Acestea susțin că veniturile din publicitate au fost direcționate către ziare, posturi de televiziune și platforme online pro-Orbán între 2015 și 2023 pentru a asigura sprijinul pentru partidul de guvernământ și pentru a elimina jurnalismul critic.

Mecanismul recompensării presei pro-guvernamentale

Orbán, cel mai pro-rus lider din UE, se confruntă de ani de zile cu criticile blocului comunitar, din cauza obiectivului său de a transforma Ungaria într-un stat „iliberal”.

Bruxelles-ul a suspendat în mod repetat fondurile UE, iar instanțele blocului s-au pronunțat împotriva demersurilor guvernului de la Budapesta de a limita independența sistemului judiciar, a mass-media și a sistemului de învățământ.

În trecut, prim-ministrul a folosit fondurile UE pentru a-și recompensa aliații politici, scrie Financial Times. El a numit parteneriatul dintre guvern și sectorul privat un „sistem de cooperare națională”.

Presupusa utilizare a subvențiilor de stat a coincis cu o campanie de eliminare din mass-media din țară a posturilor critice la adresa guvernului, a explicat Kai-Uwe Kühn, un fost funcționar european din domeniul concurenței, care a elaborat un studiu economic ce însoțește plângerea.

„După ce cineva preia un ziar și îl transformă într-un ziar aliniat guvernului, publicitatea începe să crească dramatic”, a declarat acesta pentru Financial Times.

Kühn a declarat că datele din raportul său indică o legătură de cauzalitate între presupusul ajutor de stat ilegal și poziția pro-guvernamentală a ziarului – care denaturează concurența pe piața media maghiară în favoarea publicațiilor pro-Orbán.

Presei independente îi este din ce în ce mai greu să funcționeze

În perioada în care s-a aflat la putere, Orbán și-a sporit din ce în ce mai mult controlul asupra presei din Ungaria și a eliminat punctele de vedere critice.

În ultimii ani, mai multe titluri independente s-au prăbușit sau au fost vândute unor oameni de afaceri care au legături cu guvernul.

Organizațiile de supraveghere a libertății presei, precum Reporteri fără Frontiere, au retrogradat dramatic Ungaria în clasamentul libertății presei.

Presei independente îi este din ce în ce mai greu să funcționeze, iar subvențiile de stat denaturează și mai mult peisajul, a declarat Lukács Csaba, director general al Magyar Hang. „Primim campanii de denigrare, suntem dați în judecată”, a spus acesta.

Plângerea sa vine după ce, în 2019, alte instituții media din Ungaria au ridicat în fața comisiei problema ajutorului de stat ilegal acordat grupurilor favorabile guvernului sub forma publicității de stat.

Reclamanții vor o reacție mai rapidă a Comisiei

Un purtător de cuvânt al comisiei a declarat că evaluarea acelei plângeri este „în curs”. Asta nu îi mulțumește pe cei care susțin plângerea.

„Încercăm să creștem presiunea asupra Comisiei pentru a acționa rapid”, a declarat Oliver Bretz de la Euclid Law, firma de avocatură care susține reclamanții.

Dacă ar fi fost vorba de un alt sector industrial și nu de mass-media, comisia „nu ar fi stat atât de mult pe gânduri”, a spus el.

În paralel, Comisia dă în judecată guvernul Ungariei în legătură cu o lege privind securitatea, deoarece Bruxelles-ul susține că aceasta încalcă normele UE privind viața privată, libertatea de exprimare și libertatea de asociere.

Alegerile generale de anul viitor ar putea reprezenta un prim test semnificativ pentru Orbán, al cărui partid Fidesz a căzut pe locul doi în sondajele de opinie.

Tisza, un nou grup de opoziție condus de Péter Magyar – un fost membru al Fidesz – a criticat strategia lui Orbán de a-și extinde controlul asupra mass-media, instanțelor și economiei.

Tisza a obținut un rezultat bun la alegerile europarlamentare de anul trecut, poziționându-l pe Magyar drept primul adversar serios al guvernării de decenii a lui Orbán.