Haosul fiscal propus de guvern: ghid de utilizare si care sint principalii beneficiari ai noilor portite de evaziune

Salarii de zeci de mii de euro mascate sub forma de contracte de consultanta sau in PFA-uri cu regim avantajos? Da. De la 1 ianuarie, smecherii vor putea din nou sa-si mascheze veniturile salariale sub forma unor false contracte de consultanta, platind astfel contributii mult mai mici la stat. Mica revolutie fiscala propusa saptamina trecuta de ministrul Ionut Misa, cu binecuvintarea Guvernului si a Partidului, produce un haos inutil in contabilitatea firmelor oneste, aduce un risc clar pentru o parte din salariati, dar deschide portite de evaziune.

• Citeste aici mai multe detalii despre principalele masuri anuntate de Guvern

Sa le luam pe rind.

Cea mai de neinteles modificare a Codului Fiscal e pachetul format din mutarea contributiilor aproape exclusiv in sarcina angajatilor, scaderea lor cu doua puncte procentuale si scaderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Ce impact va avea asupra angajatilor si angajatorilor? De la 1 ianuarie 2018, In mediul privat, salariul net al angajatilor va scadea daca angajatorul nu va fi de buna credinta si nu va accepta sa renunte de bunavoie la cistig in favoarea angajatului. Daca patronul va fi de buna credinta, atunci el va pastra salariul net de acum al angajatului, pastrand constanta cheltuiala totala cu acel angajat (ba chiar cu o crestere mica).

Asadar, schimbarea nu aduce nimic pentru angajati, cu exceptia riscului ca un patron de rea credinta sa pastreze neschimbat contractul actual, ducind astfel la diminuarea venitului net al angajatului. Nici pentru angajatori schimbarea nu aduce vreun beneficiu. Dimpotriva: va provoca dureri de cap din punct de vedere logistic: daca e de buna credinta, angajatorul va trebui sa schimbe toate contractele actuale, astfel incit sa pastreze salariile nete ale salariatilor sai. Iar daca ai citeva sute de angajati, asta inseamna o bataie de cap serioasa.

Nimeni nu intelege aceasta schimbare. Consiliul Investitorilor Straini arata ieri ca firmele membre „nu consideră binevenită această măsură deoarece nu îi înțeleg motivația și raționamentul economic”. Am vorbit in ultimele zile cu zeci de consultanti, oameni din domeniul finantelor, oameni politici, mari angajatori; nimeni nu intelegere ratiunea.

Oficial, explicatia guvernantilor e ca prin trecerea contributiilor exclusiv in sarcina angajatului, acesta va fi responsabilizat si va sti ce destinatie au taxele si impozitele platite de el. Cam mic cistigul pentru o revolutie fiscala atit de complexa.

Multi ii suspecteaza pe ministrul oficial de Finante (Ionut Misa), dar si pe cel neoficial (Darius Vilcov) ca prin acest abuz de modificari haotice vor sa acopere neimplinirea promisiunilor facute bugetarilor. Timp de jumatate de an, ministrii si liderii PSD/ALDE au promis cresteri uriase ale salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie 2018. Pusi in fata unui buget vlaguit de masurile populiste luate pina acum, au inteles ca nu pot sustine aceste mariri ale veniturilor nete, asa ca vor mari veniturile brute ale bugetarilor, urmind ca cea mai substantiala parte a acestor mariri sa se intoarca insa la buget. E o explicatie posibila.

O alta explicatie, venita din surse guvernamentale, este ca mutarea contributiilor exclusiv in sarcina angajatilor va creste gradul lor de colectare. Care e mecanismul? Sursele citate spun ca, din cauza unei decizii a Curtii Constitutionale din 2015, a scazut dramatic incasarea la buget a contributiilor datorate de angajatori. In 2015, Curtea a declarat neconstitutional articolul 6 din Legea 241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale, articol care spunea ca neplata impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa este infractiune. Adica, din 2015 neplata contributiilor datorate de angajator nu se mai pedepseste cu inchisoarea. Or, prin mutarea contributiilor exclusiv in sarcina angajatului, s-ar pune presiune pe angajator sa se conformeze obligatiilor. Explicatia nu sta insa in picioare: e nevoie si de modificarea Legii 241 in sensul cererii CCR, care nu a sanctionat incriminarea faptei, ci a cerut definirea precisa a impozitelor si contributiilor retinute la sursa. Dar pina acum nu am auzit de o asemenea initiativa a Guvernului.

Cert este ca sintem in pragul unor modificari radicale de legislatie fiscala al caror motiv nu il stim cu exactitate. Adica tot ce poate fi mai daunator intr-o economie.

In spatele acestui haos fiscal se ascund insa citeva cadouri pentru diferite categorii de privilegiati. Cadouri care se vor traduce in scaderi de incasari la bugetul anului viitor, un buget oricum intins la maximum din cauza masurilor luate pina in acest moment de guvern.

Aceste cadouri se traduc prin incurajarea evaziunii. Iata cele doua principale brese create de propunerea de modificare a Codului Fiscal:

– se elimina prevederea care spunea ca poate fi calificata drept microintreprindere (cu regimul avanajator de impozite de 1% pe cifra de afaceri) o firma doar daca are maximum 20% din venituri din consultanta si management. Vechea prevedere avea o menire precisa: oprea abuzurile, multe dintre ele intilnite frecvent in trecut la virful multinationalelor hulite de PSD. Abuzul se intilnea in trecut cind contributiile si impozitele pentru salariile mari din management erau eludate prin infiintarea de microintreprinderi ce aveau ca obiect de activitate fix consultanta si managementul. PSD face acum exact ceea ce critica pina in urma cu citeva zile: deschide larg portile evaziunii legale la virful marilor companii.

– se elimina prevederea care nu lasa casinourile, firmele de jocuri de noroc sa devina microintreprinderi. Cu alte cuvinte, daca noile prevederi intra in vigoare, toti detinatorii de „pacanele” cu cifra de afaceri sub un milion de lei vor scapa de impozitul de 16% pe profit si vor beneficia de impozitul de 1% pe cifra de afaceri.

– se introduce prevederea ca o PFA (inclusiv ziaristii – dupa cum a subliniat de doua ori ministrul Ionut Misa, de mai avea sa ne ne faca si cu ochiul) sa plateasca contributiile aferente salariului minim pe economie daca are si un contract de munca. Iarasi mecanism de incurajare a evaziunii: ce il va impiedica pe un avocat, consultant sau ziarist cu salariu mare sa isi faca un contract de munca pe salariul minim, iar restul veniturilor sa le incaseze pe o PFA, unde va plati contributii foarte mici in raport cu venitul real?

Modificarea legislativa va avea si un impact negativ asupra unei categorii de angajati: cei din sectorul IT. „Masura de trasferare a contributiilor catre angajat genereaza o crestere intre 5 si 7.5% a fondului de salarii ale companiilor, in conditiile in care pastreaza salariile nete ale angajatilor. Daca adaugam si taxa de solidaritate de 2.25%, impactul poate ajunge pana la 10%”, arata asociatia patronala a industriei de software.

Nu doar sectorul IT, ci tot sectorul privat resimte modificarea intempestiva a Codului Fiscal. Sigur ca au existat discutii la televizor in ultima perioada, sigur ca unele masuri sint in esenta corecte sau benefice unui numar mare de contribuabili, cum e cresterea de la 500.000 de euro la un milion de euro a plafonului de venituri sub care o companie are statut de microintreprindere si plateste impozit de 1% din cifra de afaceri.

E extrem de neplacut pentru contribuabil ca aceste modificari sa fie facute cu 2 luni inainte de intrarea lor in vigoare si fara studii clare de impact, asa cum spune si reprezentantul Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei. Ne-am obisnuit cu genul asta de heirup legislativ in ultimul an, dar cind faci o mica revolutie fiscala, riscul de deraiere e masiv.