Homo bodoensis – specia propusă de cercetători ca strămoș direct al oamenilor moderni

O nouă specie propusă de cercetători, Homo bodoensis – care a trăit în urmă cu mai bine de jumătate de milion de ani în Africa – poate ajuta la dezlegarea modului în care descendența umană s-a mutat și a interacționat pe tot globul, scrie Live Science.

Deși oamenii moderni, Homo sapiens, sunt singura descendență umană supraviețuitoare, alte specii umane au cutreierat cândva Pământul. De exemplu, oamenii de știință au descoperit recent că insula indoneziană Flores a fost cândva gazda speciei dispărute Homo floresiensis, adesea cunoscută drept „hobbitul” pentru corpul său în miniatură.

A decide dacă un set de fosile umane antice aparține unei specii sau alteia este adesea o problemă provocatoare deschisă dezbaterilor aprinse. De exemplu, unii cercetători sugerează că diferențele scheletice dintre oamenii moderni și cei de Neanderthal înseamnă că erau specii diferite.

Cu toate acestea, alți oameni de știință susțin că, deoarece există dovezi genetice abundente recente că oamenii moderni și oamenii de Neanderthal s-au încrucișat cândva și au avut descendenți fertili și viabili, oamenii de Neanderthal nu ar trebui considerați o singură specie.

În noul studiu, cercetătorii au analizat fosile umane care datează de la aproximativ 774.000 până la 129.000 de ani în urmă (perioadă cunoscută cândva ca Pleistocenul Mijlociu și acum redenumită Chibanian).

Lucrările anterioare au sugerat că oamenii moderni au apărut în această perioadă în Africa, în timp ce oamenii de Neanderthal au apărut în Eurasia. Cu toate acestea, multe despre acest capitol cheie în evoluția umană rămân prost înțelese – o problemă pe care paleoantropologii o numesc „încurcătura de la mijloc”.

Homo heidelbergensis sau Homo rhodesiensis-cât de valide mai sunt aceste eichete

Fosilele umane din epoca chibaniană din Africa și Eurasia sunt adesea atribuite uneia dintre cele două specii: Homo heidelbergensis sau Homo rhodesiensis. Cu toate acestea, ambele specii au adesea definiții multiple și adesea contradictorii ale caracteristicilor scheletice și ale altor trăsături care le-au descris.

Dovezi recente ADN au dezvăluit că unele fosile din Europa numite H. heidelbergensis au fost de fapt de la primii neanderthalieni. Ca atare, H. heidelbergensis a fost un nume redundant în acele cazuri, au remarcat oamenii de știință.

În mod similar, analizele recente ale multor fosile din Asia de Est sugerează acum că acestea nu ar trebui să mai fie numite H. heidelbergensis, au adăugat cercetătorii. De exemplu, multe trăsături faciale și alte trăsături observate în fosilele umane din Asia de Est din Chiban diferă de cele văzute în fosilele europene și africane de aceeași vârstă.

În plus, fosilele chibaniene din Africa sunt uneori numite atât H. heidelbergensis, cât și H. rhodesiensis. Oamenii de știință au remarcat, de asemenea, că H. rhodesiensis a fost o etichetă prost definită care nu a fost niciodată acceptată pe scară largă în știință, în parte datorită asocierii sale cu controversatul imperialist englez Cecil Rhodes.

Cercetătorii propun o nouă specie, H. bodoensis

Pentru a ajuta la rezolvarea acestei confuzii, cercetătorii propun acum existența unei noi specii, H. bodoensis, numită după un craniu vechi de 600.000 de ani găsit în Bodo D’ar, Etiopia, în 1976.

Acest nou nume ar cuprinde multe fosile identificate anterior fie ca H. heidelbergensis, fie H. rhodesiensis.

Cercetătorii sugerează că H. bodoensis a fost strămoșul direct al H. sapiens, formând împreună o ramură diferită a arborelui genealogic uman decât cea care a dat naștere neandertalienilor și misterioșilor denisovani, despre care fosilele siberiene și tibetane sugerează că au trăit în același timp cu verii lor de Neanderthal.

„A da un nou nume unei specii este întotdeauna controversată. Cu toate acestea, dacă oamenii încep să-l folosească, va supraviețui și se va impune”, a declarat coautorul principal al studiului Mirjana Roksandic, paleoantropolog la Universitatea din Winnipeg din Canada, pentru Live Science.