Ilie Bolojan a retrimis în Parlament legea privind comasarea unor ministere. Motivul invocat de președinte

Președintele interimar Ilie Bolojan a retrimis, miercuri, în Parlament, legea prin care a fost aprobată Ordonanța de Urgență 153/2024 privind reorganizarea Guvernului, respectiv actul normativ aprobat, la finalul anului trecut, prin care Ministerul Muncii prelua Ministerul Familiei, fiind comasate, iar Ministerul Economiei prelua Ministerul Cercetării și Digitalizării.

Președintele Ilie Bolojan invocă faptul că procedural, proiectul a trecut prin Camera Deputaților ca lege organică, însă la Senat a fost adoptată ca lege ordinară, anunță Administrația Prezidențială.

Potrivit comunicatului, „în ceea ce privește parcursul legislativ al acestei legi de aprobare, la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră, potrivit fișei legislative, legea a fost calificată ca organică”, legea fiind adoptată tacit, pentru că a depășit termenul de adoptare de 30 de zile.

Cu toate acestea, „la cea de-a doua Cameră, Comisia pentru administrație publică a Senatului, comisie sesizată în fond, (…) a calificat legea ca fiind de competența decizională a Senatului și făcând parte din categoria legilor ordinare, iar „legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră”.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat cu 66 de voturi pentru, 51 contra și 2 abțineri dintr-un număr de 119 senatori prezenți din totalul de 134 de senatori. Adică, a fost aprobată cu majoritate simplă a celor prezenți, numărul necesar pentru aprobarea unei legi ordinare, pe 31 martie.

Actul normativ a fost atestat ca făcând parte din categoria legilor ordinare. Pentru lege organică era necesar votul majorității calificate, adică a jumătate plus unu din numărul total din Senat.

Administrația Prezidențială susține că, din perspectiva criteriului material, măsurile privind organizarea Guvernului aparțin legilor cu caracter organic. Astfel, legea transmisă spre promulgare trebuia să urmeze același regim juridic ca cel al ordonanței și să se supună rigorilor constituționale în ceea ce privește procedura parlamentară de adoptare a legilor organice.

„De altfel, ordinea camerelor – astfel cum a fost parcursă de legea supusă reexaminării, respectiv Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată și Senatul, în calitate de Cameră decizională – nu își găsește justificare decât prin prisma admiterii caracterului organic al legii”, a precizat Administrația Prezidențială.

Diferențele dintre o lege organică și una ordinară

Legile organice reglementează domenii considerate de importanță fundamentală pentru funcționarea statului și pentru drepturile și libertățile cetățenilor. Aceste domenii includ, printre altele:

• Sistemul electoral
• Organizarea și funcționarea partidelor politice
• Statutul deputaților și senatorilor
• Organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării
• Regimul stării de mobilizare, asediu sau urgență
• Infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora
• Statutul funcționarilor publici
• Organizarea administrației publice locale
• Regimul general al proprietății și al moștenirii
• Organizarea generală a învățământului
• Drepturile și libertățile fundamentale (atunci când Constituția prevede acest lucru)

Legile ordinare reglementează toate celelalte domenii care nu sunt rezervate legilor organice sau constituționale. Acestea acoperă o gamă largă de aspecte ale vieții sociale, economice, culturale etc.

Legile organice se adoptă de Parlament cu o majoritate calificată, respectiv cu votul majorității absolute a membrilor fiecărei Camere (Camera Deputaților și Senatul). Aceasta înseamnă jumătate plus unu din numărul total al membrilor fiecărei Camere.

Legile ordinare se adoptă de Parlament cu o majoritate simplă, respectiv cu votul majorității membrilor prezenți în fiecare Cameră.