Ilie Bolojan, PSD, USR: unde suntem cu formarea guvernului și care sunt cele două motive ale nevoii de urgență 

În fiecare zi fără măsuri, aparatul de stat al României continuă să consume o treime în plus față de cât încasează. 

Negocierile pentru formarea unui nou Guvern, după demisia lui Marcel Ciolacu și în urma alegerii lui Nicușor Dan în funcția de președinte, au început între PSD, PNL, USR, UDMR și Minoritățile Naționale în 28 mai. 

„Idei diferite despre guvernare”

La 17 zile distanță reprezentanții acestor partide au reușit să agreeze asupra unui număr limitat de măsuri. În ultimele zile, au apărut tensiuni între PSD și USR, partidele care inițial nu erau convinse dacă vor să intre sau nu la guvernare. 

„Ca să fiu sincer, problemele dintre noi și PSD sunt forma în care se manifestă ideile noastre profund diferite despre guvernare, nu ceva legat de oameni, nu faptul că delegația lor are o problemă”, a explicat pentru HotNews unul dintre cei din USR, sub condiția confidențialității.

Primele „linii roșii” și discuții aprinse între viitorii posibili parteneri de guvernare 

În cazul PSD nu este clar dacă va intra la guvernare sau nu, pentru că președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a spus că decizia va fi luată după ce în partid va fi dat un vot al tuturor aleșilor din partea PSD. 

Deși acest vot nu a avut loc încă, PSD a continuat să participe la negocieri pentru a vedea ce măsuri poate impune posibililor viitori parteneri de coaliție. 

Liderii PSD au spus că că nu vor intra la guvernare în cazul în care vor fi tăiate investițiile (mai ales cele din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”). 

PSD a mai transmis și că pentru partid este o „linie roșie” dacă vor fi afectate veniturile mici și mijlocii prin creșteri de taxe și impozite și prin plata contribuțiilor la sănătate pentru pensiile mai mici de 2.500 de lei. 

În conferința de presă de vineri, Ilie Bolojan a spus că nu există linii roșii. Dar atitudinea PSD s-a bazat pe ideea că orice măsură care afectează disproporționat de românii cu venituri mici este o linie roșie. 

Impozitarea progresivă: intens promovată de PSD, dar neacceptată de celelalte partide

Partidul condus de Sorin Grindeanu a propus în cadrul discuțiilor introducerea impozitării progresive sau impunerea unei taxe de solidaritate pentru venituri mai mari de 10.000 de lei net. Reprezentanții PNL, USR și PNL nu au fost însă de acord. 

Liberalii au anunțat prin vocea lui Ilie Bolojan că susțin impozitarea echitabilă, deci nu pot fi de acord cu impozitarea progresivă.

„Noi am susținut întotdeauna o impozitare echitabilă și susținem și în perioada următoare acest lucru. Asta înseamnă că nu susținem impozitarea progresivă, dar susținem ca toți care fac profită să plătească impozitele corect”, a zis liderul PNL.

USR condiționează în schimb intrarea la guvernare de necesitatea reformelor, o oglindă a ce numesc ei guvernare responsabilă.

„Dacă viitorul guvern nu va fi dispus să facă reforme reale, nu intrăm”, spun reprezentanții partidului când sunt întrebați dacă sunt siguri că USR va face parte din viitorul executiv. 

Ce măsuri s-au aflat pe masa negocierilor 

Pentru a reduce deficitul bugetar de la 9,3% la 7%, România are nevoie de 30 de miliarde de lei. Este efectul tăierii din 2025, urmează și altele. Partidele caută soluții pentru a obține acești bani. 

Una dintre măsurile care au fost agreate de partide, cel puțin până acum, conform informațiilor HotNews, este cea a creșterii taxărilor pentru jocurile de noroc. Varianta discutată și agreată este de TVA de 19% pentru jocurile de noroc și impozit de 20% pentru câștiguri. 

Partidele au căzut de acord pe tăierea a 5% din cheltuieli, însă nu au hotărât încă cum ar putea face asta. 

10 – 10 – 10

PNL propune ca 10 miliarde să vină din tăierile de cheltuieli bugetare, 10 miliarde din tăieri de investiții și 10 miliarde din taxe și impozite. USR e de acord cu această idee. 

Varianta PSD presupune tăierea a 10 miliarde din cheltuielile bugetare și 20 de miliarde din taxe, fără tăieri de investiții. 

O altă măsură agreată este tăierea de cheltuieli cu 5%, iar impactul tăierilor va fi de 20 de miliarde, din care 10 miliarde ar putea veni din prioritizarea investițiilor – aspect care de asemenea este în continuare discutat într-o fază mai avansată de negociere. 

În cadrul discuțiilor s-a luat în calcul și renunțarea la cotele reduse de TVA, cu excepția alimentelor, apei sau medicamentelor. Pentru categoriile menționate TVA ar putea fi de 5 sau de 9%, conform reprezentanților unui partid prezent la discuții. 

A existat la un moment dat și propunerea introducerii unei taxe pentru fiecare tranzacție efectuată, între 1 leu și 3 lei, în funcție de sumă, însă în final a picat. PSD și USR au ieșit public și au declarat că nu susțin o astfel de variantă. 

Tensiuni între PSD și USR 

În ultimele zile, miercuri și joi, în cadrul întâlnirilor au răbufnit și public tensiuni între reprezentanții PSD și USR. 

USR a acuzat PSD că este reticent la reformele propuse de partidul condus de Dominic Fritz, iar în replică formațiunea politică condusă de Sorin Grindeanu i-a acuzat pe cei din USR că merg la negocieri cu scopul de a crea scandal. 

Iar negocierile s-au blocat joi din cauza propunerii rotativei pentru funcția de premier cu care USR și PNL nu sunt de acord. 

Ilie Bolojan a declarat că niciuna dintre variantele care se află în continuare pe masa negocierilor – premierul politic, premierul tehnocrat și rotativa guvernamentală –  nu poate fi perfectă. 

Ce se va întâmpla când se aplică măsurile

Reprezentanții USR spun că, în acest moment, România are nevoie de un premier responsabil care să aibă parte de susținere politică.

„Avem nevoie de un premier care își asumă politic măsurile grele care trebuie luate, care își asumă lupta cu interesele din interiorul statului, care nu vor aplauda atunci când va trebui să începem să tăiem din cheltuieli și de aceea poate fi doar un premier care are autoritate, credibilitate prin propriile rezultate”, a spus Dominic Fritz.

Vineri, PSD le-a cerut, printr-un comunicat de presă, reprezentanților celorlalte partide prezente la negocieri, „să renunțe la abordările conflictuale și să adopte o atitudine constructivă pentru finalizarea pachetului de măsuri privind consolidarea bugetară”.

Tot vineri, Ilie Bolojan, varianta de premier susținută atât de PNL, cât și de USR și agreată de UDMR, a evitat să răspundă la întrebări legate de funcția de prim-ministru, spunând că viitorul șef al executivului va avea nevoie de condiții clare și de o echipă puternică pentru a performa, dar și de parteneriate puternice cu Parlamentul și președinția. 

Bornele fixe ale nevoii de urgență: Comisia Europeană și expirarea mandatului interimar al actualului executiv 

România și-a asumat să ajungă anul acesta la un deficit de 7%, în contextul în care anul trecut  deficitul țării a fost de 9,3%. Pe 20 iunie, ministrul Finanțelor trebuie să prezinte la ECOFIN pachetul fiscal de măsuri pentru a atinge acest obiectiv. 

Asta se întâmplă în contextul în care deja a fost declanșată procedura pentru suspendarea fondurilor europene în cazul României, pentru că până acum țara noastră nu a luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. 

Măsurile stabilite ar trebui prezentate Comisiei Europene de către noul guvern, pentru a oferi credibilitate. E nevoie de un premier credibil care să fie garantul în fața Comisiei.   

Pe 30 iunie, România trebuie să aibă deja măsurile fiscale adoptate. 

Un alt moment important, datat tot pe 20 iunie, este faptul că expiră mandatul interimar de 45 de zile al actualului Guvern. Cabinetul condus de Cătălin Predoiu este unul interimar, după demisia lui Marcel Ciolacu. 

Nu există nicio lege care să prevadă vreo sancțiune pentru depășirea termenului de interimat. De exemplu, în 2009 fostul ministru Emil Boc, care fusese demis prin moțiune de către Parlament, a mai stat la conducerea guvernului 41 de zile după expirarea celor 45 de zile prevăzute de lege. Ulterior, tot Emil Boc a fost pus din nou premier.

În perioada de interimat, guvernul nu poate da ordonanțe de urgență, de exemplu, și asigură doar îndeplinirea și rezolvarea problemelor urgente. 

„Până acum echipele tehnice au discutat timp de 50 de ore şi au reuşit să treacă în revistă 60-80 de măsuri posibile (…). Eu nu cred că batem pasul pe loc. (…) Pentru câteva dintre ele a fost un acord între reprezentanţii tehnici ai partidelor”, a spus miercuri Nicușor Dan.