Medicamentele vechi care ar încetini îmbătrânirea. Ce au demonstrat studiile

Înaintarea în vârstă este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru numeroase boli cronice, de la afecțiunile cardiovasculare la cancer și demență.

Pornind de la această constatare, tot mai mulți cercetători și tot mai multe clinici încearcă să încetinească procesul de îmbătrânire în sine, în loc să trateze bolile una câte una.

Îmbătrânirea, un proces biologic care favorizează apariția bolilor

Odată cu vârsta, în celule se acumulează leziuni ale ADN-ului, funcționarea mitocondriilor se poate deteriora, iar unele celule încetează să se mai dividă fără să fie eliminate, întreținând astfel inflamația de fond. Aceste modificări pot afecta numeroase țesuturi și favorizează dezvoltarea bolilor asociate vârstei înaintate.

Nir Barzilai, directorul Institutului pentru Cercetarea Îmbătrânirii de la Albert Einstein College of Medicine din New York, SUA, a precizat, pentru CNN, că îmbătrânirea are o biologie proprie și că tocmai aceasta produce bolile. Dacă procesele de bază ar putea fi încetinite, mai multe afecțiuni ar putea fi amânate în același timp.

Ideea a fost testată, până acum, în studii pe animale. În experimente pe viermi și șoareci, cercetătorii au reușit să prelungească durata vieții prin restricție calorică și prin administrarea unor substanțe care acționează asupra mecanismelor biologice ale îmbătrânirii.

Scopul declarat al medicinei longevității nu este, în primul rând, prelungirea vieții, ci a perioadei fără boli cronice și fără dizabilități. În literatura de specialitate, această perioadă se numește durata vieții sănătoase.

Daniel Belsky, profesor de epidemiologie la Universitatea Columbia, din SUA, a atras însă atenția că nu se știe încă dacă efectele observate la animale pot fi obținute și la oameni. Interesul pentru testarea acestei ipoteze a crescut, iar tot mai multe studii clinice primesc finanțare.

Organizația Mondială a Sănătății nu consideră bătrânețea o boală

În clasificarea internațională a bolilor, ICD-11, Organizația Mondială a Sănătății a înlocuit vechea denumire „senilitate”, ulterior schimbată în „bătrânețe”, cu formula „declin al capacității intrinseci asociat îmbătrânirii”. OMS a precizat explicit că nu clasifică bătrânețea drept boală.

Capacitatea intrinsecă desemnează ansamblul resurselor fizice și psihice ale unei persoane, de la mobilitate, vedere și auz la memorie și dispoziție. Accentul pus de OMS pe menținerea acestor funcții se regăsește și în decizia Adunării Generale a ONU de a declara perioada 2021-2030 Deceniul îmbătrânirii sănătoase.

Nici agenția americană a medicamentului, FDA, nu recunoaște îmbătrânirea normală drept indicație terapeutică distinctă. Prin urmare, cercetările privind medicamentele care ar încetini îmbătrânirea trebuie să urmărească rezultate clinice concrete, precum prevenirea unor boli sau întârzierea dizabilităților.

Medicamente testate pentru efectele antiîmbătrânire

În lipsa unui tratament aprobat special pentru încetinirea îmbătrânirii, cercetătorii testează și medicamente folosite deja pentru alte boli. Printre cele mai studiate se numără metforminul, prescris de zeci de ani persoanelor cu diabet de tip 2, care ar putea activa „gena longevității“.

Interesul pentru metformin a crescut, în mare parte, în urma studiilor pe animale și a cercetărilor observaționale în care pacienții diabetici tratați cu acest medicament au avut rate mai mici ale unor boli asociate vârstei.

Efectul metforminului asupra îmbătrânirii la persoanele sănătoase urmează să fie testat în studiul TAME (Targeting Aging with Metformin), conceput de Nir Barzilai și colegii săi. Proiectul prevede includerea a 3.000 de participanți cu vârste între 65 și 79 de ani, fără diabet, care ar urma să primească metformin sau placebo și să fie urmăriți timp de șase ani. Cercetătorii vor evalua apariția mai multor probleme asociate vârstei, printre care bolile cardiovasculare, cancerul, declinul cognitiv și decesul. În octombrie 2026, studiul nu fusese încă lansat, iar finanțarea necesară rămânea o problemă. American Federation for Aging Research continuă să strângă fondurile necesare pentru lansare.

Metforminul poate provoca tulburări digestive și, în cazul administrării îndelungate, deficit de vitamina B12.

În plus, un studiu clinic efectuat la adulți de peste 65 de ani a constatat că participanții care au luat metformin au obținut creșteri mai mici ale masei musculare în urma antrenamentelor de forță decât cei care au primit placebo. Acest rezultat ridică semne de întrebare privind administrarea preventivă a medicamentului la persoanele fără diabet.

Un alt medicament studiat este rapamicina, utilizată în doze mai mari pentru a preveni respingerea organelor transplantate. Blocarea căii mTOR, asupra căreia acționează medicamentul, a prelungit viața șoarecilor în mai multe experimente. La oameni au fost efectuate studii mici, dar dovezile disponibile nu arată deocamdată că rapamicina prelungește viața sau încetinește procesul general de îmbătrânire.

Senoliticele sunt, de asemenea, analizate pentru posibile efecte asupra îmbătrânirii. Acestea sunt concepute pentru eliminarea celulelor senescente, care încetează să se mai dividă și pot întreține inflamația. Primele studii clinice au identificat modificări ale unor indicatori biologici, însă eficiența lor asupra bolilor asociate vârstei și asupra longevității nu a fost stabilită. Potrivit unei analize publicate în 2025, în Nature Aging, cercetările clinice pe oameni sunt încă într-o etapă preliminară.

Restricția calorică a încetinit ritmul îmbătrânirii cu maximum 3%

Pentru a observa efectele unei intervenții asupra îmbătrânirii înainte de apariția bolilor, cercetătorii folosesc și indicatori ai vârstei biologice. Printre aceștia se numără ceasurile epigenetice, care analizează modificări chimice ale ADN-ului ce apar odată cu înaintarea în vârstă. Unele estimează vârsta biologică, iar altele viteza cu care înaintează procesul de îmbătrânire.

Un astfel de indicator a fost folosit în studiul american CALERIE, în care adulții sănătoși și-au redus aportul caloric timp de doi ani. Participanții și-au propus să consume cu 25% mai puține calorii, dar reducerea obținută în medie a fost de aproximativ 12%.

Potrivit rezultatelor publicate în 2023, în Nature Aging, ritmul îmbătrânirii biologice a fost cu aproximativ 2%-3% mai lent în acest grup decât la participanții care și-au păstrat alimentația obișnuită. Diferența a apărut însă numai în cazul indicatorului DunedinPACE, care estimează ritmul îmbătrânirii. Ceilalți doi indicatori analizați, PhenoAge și GrimAge, folosiți pentru estimarea vârstei biologice, nu au înregistrat modificări semnificative statistic.

Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA a estimat că o reducere de această amploare a ritmului îmbătrânirii ar putea corespunde unei scăderi cu aproximativ 10%-15% a riscului de deces în următorii 10-15 ani.

Medicina longevității ajunge în clinici specializate

Interesul pentru medicina longevității a dus deja la apariția unor clinici dedicate. Mayo Clinic a deschis în 2023 un program axat pe menținerea sănătății odată cu înaintarea în vârstă, iar o inițiativă asemănătoare funcționează și în sistemul universitar de sănătate din Singapore.

În 2024, Departamentul de Sănătate din Abu Dhabi a introdus un cadru special de licențiere pentru centrele de medicină a longevității, prezentat de autorități drept primul de acest tip din lume. Centrele trebuie să ofere evaluări individuale și intervenții care pot include modificări ale stilului de viață, tratamente medicamentoase, sprijin pentru sănătatea mintală și măsuri legate de factorii sociali. Inclusiv consilierii și specialiștii în exercițiu fizic care lucrează în astfel de centre trebuie să fie autorizați.

Allan Boston, director operațional al Institute for Healthier Living Abu Dhabi, primul centru care a primit această licență, a declarat, pentru CNN, că o înțelegere mai bună a proceselor celulare ar putea permite, în timp, încetinirea sau chiar inversarea unor modificări asociate îmbătrânirii.

Entuziasmul în privința domeniului depășește însă, în unele cazuri, nivelul dovezilor disponibile. Ceasurile epigenetice nu oferă întotdeauna aceleași rezultate pentru aceeași persoană, iar utilitatea lor pentru decizii medicale individuale nu a fost încă stabilită. Nici suplimentele promovate pentru longevitate nu au demonstrat până acum că prelungesc cu adevărat viața oamenilor.