Impactul economic asupra României al războiului din Ucraina / Cât spațiu fiscal mai avem

În actualul context inflaționist global (inflația nu a crescut doar în România), reacția firească a politicii monetare nu poate fi decât una restrictivă, iar canalul pe care urmează a se transmite stimulul economic rămâne cel fiscal-bugetar, explică Florian Libocor, membru fondator al AAFBR într-un sondaj al Asociației cu privire la impactul războiului din Ucraina.

Florian Libocor, membru fondator AAFBR: Este posibil sa vedem un șoc în acest trimestru (o inflație in intervalul 12-15%) înainte de intrarea în faza de corecție/scădere

“Realitatea economică indică faptul că fragilitatea echilibrului cadrului macroeconomic crește. În discuție pot fi aduse elementele de noutate precum dinamica prețurilor, dezechilibrele gemene, datoria publică și, în consecință, nevoia categorică de a reface spațiul de manevră al politicilor economice. Mă refer la spațiul/marja de manevră a politicii monetare și a celei fiscal-bugetare, a fortiori.

Dinamica prețurilor a intrat în zona de două cifre (a depășit 10%) încă din primul trimestru, în pofida majorității așteptărilor. Este posibil să vedem un șoc în acest trimestru (o inflație în intervalul 12-15%) înainte de intrarea în faza de corecție/scădere.

Deficitul extern a crescut cu circa 56% în primele două luni ale anului, în comparație cu aceeași perioada a anului precedent (în condițiile unui deficit comercial în creștere cu 65 %). Deficitul intern a fost de doar 0,7% în primele două luni. Un rezultat notabil.

Raportarea execuției bugetare se face însă la un PIB de 1.314,5 mld ron (expresie a unei creșteri economice de 4,3% în 2022). Datoria publică este la un nivel de 50,6% din PIB în primele două luni ale anului 2022 și este prognozată a ajunge la 49,9% din PIB la finalul anului (pe o creștere a PIB de 4,3%).

Un exercițiu simplu (care trebuie să rămână totuși un exercițiu ce nu poate fi privit ca fiind o prognoză), arată că la un ritm de creștere de 0,4 puncte procentuale pe lună (creștere în luna februarie față de luna ianuarie) soldul ar ajunge la circa 54,6% din PIB. Repet este doar un exercițiu. Poate fi, pe de altă parte, un bun reper dacă privim puțin în urmă. În 2020, primul an de pandemie, datoria publică a crescut cu circa 12 procente (de la 35,3% la 47,4% din PIB). Ce avem în comun în cele două momente: i) – o criză neprevăzută (greu de estimat că impact și durată) și ii) – rupturi în lanțurile de aprovizionare și șocuri de ofertă (vizibile, chiar accentuate și acum). Acum mai avem și fenomenul creșterii prețurilor energiei și gazului.

În acest moment se discută despre necesitatea continuării politicilor/măsurilor de susținere pentru economie. PNRR este văzut că un panaceu și cred că aceasta nu este neapărat o abordare bună. Această deoarece PNRR în ansamblul lui are capacitatea de a ajută financiar, dar și statele vizate trebuie să aibă capacitatea de a accesa aceste finanțări/fonduri. Mai mult, aceste planuri (PNRR) au fost concepute pentru un context care nu a inclus și evenimentele recente.

În actualul context inflaționist global (inflația nu a crescut doar în România), reacția firească a politicii monetare nu poate fi decât una restrictivă, stabilitatea prețurilor fiind esențială pentru a reface echilibrele și implicit stabilitatea economiei. Canalul pe care urmează a se transmite stimulul economic rămâne, prin urmare, cel fiscal-bugetar. În această zonă se poate consideră că spațiul de manevră există deoarece România încă respectă criteriul Maastricht privind datoria publică (60% din PIB). Ei bine această marja de 10% este irelevantă și este impropriu să o numim spațiu fiscal ex abrupto.

Asa cum a fost definit (FMI, 2017) spatiul fiscal este capacitatea autoritatii fiscal-bugetare de a stimula economia, fărr a duce datoria publică într-o pozitie nesustenabila si mentinand simultan capacitatea de a accesa pietele financiare (un rating investional si implicit incredere). In aceste conditii poti utiliza canalul fiscal pentru a stimula economia, fie prin reducerea taxelor, fie prin cresterea cheltuielilor, fie ambele. Alegerea unei parghii (oricare ar fi aceea) este insa mult mai facila cand rulezi un deficit in limita Maastricht si ai venituri fiscale macar in zona a 35 – 37% din PIB, daca nu in proximitatea mediei UE (cca 40% din PIB, inainte de pandemie). Cat priveste criteriul Maastricht privind pozitia bugetara, nu este imperios necesar, insa doresc sa reiterez o opinie mai veche. A rula un deficit de 3% din PIB nu este expresia unei stari de echilibru al bugetului ci a unui dezechilibru bugetar maxim acceptat.

În concluzie, în atare condiții, există trei certitudini: i) – mă aștept că ciclul restrictiv al politicii monetare să continue încă 3-6 luni; ii) – nu știu până unde poate merge impulsul unei politici fiscale expansioniste, câtă vreme a fost preponderent pro-ciclică, anulându-și spațiul fiscal; iii) – nu știu cât de relevanță ar fi acum stimularea cererii agregate, câtă vreme problema de rezolvat sunt șocurile de oferta.”

Ciprian Dascălu, membru AAFBR: vedem o încetinire și mai pronunțată a creșterii PIB real, deteriorarea încrederii în economie și erodarea mai pronunțată a venitului real disponibil datorită unei inflații mai ridicate

“La începutul acestui an, consensul așteptărilor era înclinat spre o încetinire a creșterii economice, inclusiv din efectul de carry-over, și pe o accelerare a ratei inflației. Între timp, izbucnirea războiului în Ucraina a exacerbat ambele riscuri.

Astfel, vedem o încetinire și mai pronunțată a creșterii PIB real, pe fondul impactului indirect al blocajelor de pe lanțurile de producție europene, deteriorarea încrederii în economie și erodarea mai pronunțată a venitului real disponibil datorită unei inflații mai ridicate. De la începutul anului șocurile inflaționiste de natură ofertei s-au amplificat anulând practic efectul măsurilor guvernului de temperare a creșterii de prețuri la produsele energetice.

Mai mult, vedem o transmisie mult mai rapidă a prețurilor energetice în prețurile de baza, creșterile reale ale veniturilor populației din ultimii ani permițând companiilor să își trasfere costurile mai ridicate de producție în prețul final fără a afecta semnificativ cererea pentru produsele lor. Inflația de baza a atins 7.0% în martie și ar trebui să conducă la o majorare mai amplă a ratelor de dobânda de către banca centrală față de ce anticipăm în urmă cu un trimestru. Având în vedere presiunile inflaționiste ridicate, este de așteptat ca banca centrală să mențină stabilitatea cursului de schimb al leului, care are un rol important și în ancorarea anticipatiiilor inflaționiste.

Scenariul de bază este bazat pe ipoteza că războiul din Ucraina nu se va prelungi mai mult de un trimestru. Recent, piețele financiare globale încorporează un risc semnificativ de recesiune. Pe de altă parte, este probabil un program de susținere a revenirii economice la nivel european similar celui post-Covid, care avea rolul să echilibreze balanța riscurilor asociate prognozei macroeconomice.”

Mihaela Mandroiu, membra AAFBR: Cresterea economica si implicit bunastarea vor depinde de cat de bine vom raspunde la provocarea fondurilor europene, dar si de cat de bine vor colabora intre ele institutiile statului

“Economia mondiala a suferit doua socuri importante in ultimii 3 ani, de natura diversa, care au fragilizat-o in mai multe puncte. Primul a marcat fortat sfarsitul ciclului economic inceput dupa criza din 2008, al doilea a intrerupt o recuperare care oricum avea multe necunoscute.

Ultimele 3 momente de cotitura recente ne-au dat o lectie despre punctele sensibile ale sectorului financiar global (2008), despre riscurile din domeniul medical (2020) si despre tensiunile geopolitice (2022) care mocneau de ceva timp. Toate au generat reforme, eforturi de reconstructie si schimbari strategice tectonice cu raspuns imediat in cresterea costurilor din economia in plin proces de rearanjare.

Aceste frictiuni vor tine inflatia peste tinta de 2.5% pe termen mediu. Cresterea economica si implicit bunastarea vor depinde de cat de bine vom raspunde la provocarea fondurilor europene, dar si de cat de bine vor colabora si se vor calibra intre ele institutiile statului.”

Iulia Corlanescu, membra AAFBR: Inflatia probabil se va mentine cu doua cifre pana la finalul anului

“Romania se confrunta din nou cu o criza, doar in aparenta aparuta pe canalul inflationist. Inflatia ridicata este doar un simptom, economia romaneasca fiind intr-o criza mult mai profunda, cu probleme structurale mai vechi, respectiv un model de crestere economica bazata pe consum, preponderent din import. Peste acestea se suprapun blocajele din lanturile de aprovizionare aparute in perioada pandemiei si care persista, afectand productia la nivel local si global, dar si conflictul din Ucraina.

Astfel, economia Romaniei va incetini anul acesta atat ca urmare a costurilor de productie ridicate cat si a incetinirii consumului populatiei si companiilor. Inflatia probabil se va mentine cu doua cifre pana la finalul anului, ca efect al cresterii puternice a preturilor la energie, gaz, materii prime si alimente, urmand sa scada catre intervalul tintit de BNR in anul 2023.

Pentru o crestere economica sanatoasa in urmatorii ani este esentiala atragerea celor 30 de miliarde de euro fonduri europene disponibile prin PNRR, dar si folosirea lor pentru finantarea de proiecte care sa vizeze problemele structurale si modernizarea economiei.”

Daniela Ropota, Presedinte AAFBR: cresterea economica este estimata sa incetineasca semnificativ in anul curent, putand ajunge la 0-2% in viziunea a 38% dintre respondenti sau chiar la recesiune in perspectiva a 7% dintre respondenti

“Vizibilitatea asupra perspectivelor economice este mult mai redusa in contextul razboiului din Ucraina. Cu toate acestea, este important sa urmarim indeaproape tendintele economice si sa facem acest exercitiu de estimare cel putin pe termen scurt asupra aspectelor macroeconomice cheie.

Asadar, peste 85% din membrii AAFBR sunt de parere ca inflatia va depasi 8% in anul 2022 si ca exista un risc moderat spre ridicat pentru a intra in stagflatie. Rata de politica monetara este anticipata sa creasca spre 4% de catre aproape jumatate din participantii la sondaj si chiar sa tinda spre 5% de catre circa o treime din participanti, avand in vedere necesitatea contracararii inflatiei ridicate.

Conform ultimei raportari a INS, inflatia a atins nivelul de 10,2% in luna martie 2022, comparativ cu martie 2021, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 2004 pana in prezent. De asemenea, tendinta cursului valutar EUR/RON este in crestere, fiind estimată depasirea nivelului de 5 RON pentru 1 EUR in anul 2022. In aceste conditii, cresterea economica este estimata sa incetineasca semnificativ in anul curent, putand ajunge la 0-2% in viziunea a 38% dintre respondenti sau chiar la recesiune in perspectiva a 7% dintre respondenti.

La momentul realizarii sondajului, peste 90% din respondenti se asteptau la o tendinta stabila sau in crestere a sanctiunilor economice cu privire la Rusia si au existat pareri polarizate in privinta procesului de accelerare a obtinerii de energie din surse regenerabile in Romania, fiind o tendinta mai mult stabila pe termen scurt.”

N.Red:​ Asociatia Analistilor Financiar Bancari din Romania (AAFBR) a pus la dispoziție un nou sondaj de opinie care conține opinia specialiștilor din Asociație cu privire la impactul conflictului din Ucraina asupra economiei țarii noastre. Rezultatele sunt disponibile pe acest link (fisier PDF).

La chestionar au răspuns un număr de 55 membri AAFBR in perioada 22 martie – 8 aprilie 2022.

Graficele pe care acest raport le conține pun in evidenta distributia perceptiilor membrilor Asociației la momentul derularii sondajului privind aspecte senzitive economice ale acestei perioade. Acest proiect devine un instrument util atat in momentul publicarii, cat si ulterior prin referire retrospectiva.