Impactul la raft al scumpirii combustibililor: Statul încasează mai mult, dar economia gâfâie

Economia României intră într-o perioadă mai dificilă, marcată de inflație ridicată și creștere economică foarte modestă, avertizează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Potrivit acestuia, conflictul geopolitic din regiune va influența perspectivele economice în două moduri: prin creșterea inflației și prin slăbirea consumului.

„Noi, la CFA România, estimăm o inflație de 6–7%. Creșterea prețurilor la combustibili și la gaz se va transmite parțial și în prețul energiei electrice și va genera efecte de runda a doua în economie”, a declarat Codirlașu pentru Agerpres.

În același timp, salariile nu vor reuși să țină pasul cu inflația nici în acest an, ceea ce va continua să erodeze puterea de cumpărare a populației. Această evoluție ar putea frâna consumul – principalul motor al economiei românești în ultimii ani.

În aceste condiții, CFA România estimează o creștere economică de doar 0,5% în 2026, semnificativ sub scenariul oficial al Guvernului.

Paradoxal, bugetul de stat ar putea beneficia de conflictul din Orientul Mijlociu, spune și economistul-șef al Confederației Concordia, Iulian Lolea. „Statul deține companii din energie de la care va încasa dividende mai mari, iar accizele – aplicate procentual – vor genera venituri sporite. Cei care vor suferi cel mai mult, în schimb, sunt transportatorii, industria chimică și sectorul HoReCa”, consideră el.

„Acum că au crescut veniturile la buget ca urmare a majorării taxelor, nu ar trebui crescute și cheltuielile. Dacă se creează spațiu fiscal, acesta ar trebui folosit pentru reducerea taxelor”, adaugă Codirlașu.

El atrage atenția că nivelul cheltuielilor rămâne ridicat, atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, iar reformele promise de autorități nu au fost încă implementate.

Proiectul de buget pentru 2026, publicat de Ministerul Finanțelor, este construit pe un deficit de 6,2% din PIB (127,7 miliarde lei), cu o reducere estimată la 5,1% din PIB în 2027. Guvernul estimează pentru anul viitor o creștere economică de aproximativ 1%, cu un PIB de 2.045 miliarde lei.

Creșterea prețului petrolului readuce în memorie șocul energetic din 2022

Pentru majoritatea oamenilor, prima reacție este să privească spre pompa de benzină. Dar petrolul este mult mai mult decât combustibil pentru mașini: este unul dintre ingredientele invizibile ale economiei moderne, iar scumpirea lui se propagă treptat prin aproape toate sectoarele.

De obicei, această propagare urmează o ordine destul de previzibilă.

Primul impact apare la combustibili și transport

Prețurile benzinei și motorinei sunt cele mai rapide în a reacționa la evoluțiile pieței internaționale. În câteva săptămâni, scumpirea petrolului se vede în costul navetei zilnice, în transportul de marfă și, uneori, chiar în prețul biletelor de transport.

A doua verigă este logistica

Pentru companiile de transport, combustibilul este unul dintre cele mai importante costuri. Când acesta crește, firmele de logistică sunt nevoite să majoreze tarifele. Iar aceste costuri suplimentare se transferă treptat în prețul final al produselor – de la alimente până la coletele livrate de magazinele online.

A treia etapă apare pe rafturile supermarketurilor

Legătura dintre petrol și mâncare poate părea indirectă, dar este puternică. Combustibilul este esențial pentru transportul produselor agricole, pentru utilajele din agricultură, dar și pentru procesare și ambalare. De aceea, scumpirile din energie ajung de obicei în prețurile alimentelor cu o întârziere de câteva luni.

În cele din urmă, presiunea se vede în industria materialelor și a ambalajelor. Petrolul este materia primă pentru o mare parte din materialele plastice. De la ambalaje până la obiecte de uz zilnic, costurile de producție cresc atunci când petrolul se scumpește, iar efectul se transmite în lanț către consumatori.

În economie, șocurile energetice rareori rămân limitate la sectorul energiei. De cele mai multe ori, ele se infiltrează încet în restul sistemului economic. Iar atunci când petrolul devine mai scump, efectele sale ajung inevitabil din rafinării și lanțuri logistice până în portofelul consumatorului.