Efecte din Iran: O creștere de 10 dolari a barilului de petrol duce la o scumpire la pompă cu circa 0,7–0,8 lei, spune un expert

Economistul-șef al Confederației Concordia, Iulian Lolea, avertizează: o escaladare prelungită a conflictului SUA–Iran ar putea împinge inflația la finalul anului spre 5-5,5%, de la ținta de 3,9-4%, prin creșterea prețului petrolului și efectele în lanț asupra transportului și producției.

„O creștere de 10 dolari a barilului de petrol duce la o creștere a prețului la pompă cu circa 0,7–0,8 lei. Benzina era aproape de 8 lei – o s-o vedem probabil la 8,7 lei. În inflație o creștere de 10% a barilului de petrol se traduce printr-o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale”, spune Iulian Lolea.

Despre prețul energiei

Cum se va termina războiul din 2026 nu știe nimeni. Dar știm că în 1979 a fost o altă criză energetică provocată de evenimentele puternice din Iran. Deși producția de petrol a scăzut doar cu aproximativ 7%, criza de atunci a cauzat cozi lungi la benzinării din cauza acestei reduceri și a cumpărăturilor panicate.

Acum, traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz – prin care trece aproximativ 20% din consumul global de petrol, echivalentul a circa 20 de milioane de barili pe zi – s-a oprit aproape complet. Costurile de asigurare maritimă au explodat, iar companiile de shipping evită zona. Brent, referința globală pentru prețul petrolului, a urcat la 80 de dolari pe baril imediat după deschiderea piețelor, cu analiști care avertizează că ar putea depăși 100 de dolari dacă blocajul se prelungește.

„Ce o să ne influențeze pe noi în urma acestui război din Orientul Mijlociu este prețul energiei: prețul petrolului și prețul gazelor. Prețul petrolului o să ne influențeze mai mult, pentru că are o pondere mai mult decât dublă față de gaze – între 7 și 8% în coșul de consum.”, mai spune Lolea.

Impactul direct: Ce se întâmplă cu prețul la pompă în România

România este relativ puțin expusă direct la furnizori din Golf – cel mai mare partener al nostru pe petrol este Kazahstan. Totuși, petrolul este o marfă globală: o perturbare oriunde în lume se transmite imediat în prețuri pretutindeni.

Lolea subliniază un element îngrijorător: România are cea mai mare rată de transmisie din Europa Centrală și de Est a creșterilor de preț la combustibil. Adică, o scumpire a petrolului se simte mai repede și mai puternic la noi față de vecini.

Ce spun analiștii globali: Scenariile posibile

Analiștii financiari globali au schițat mai multe scenarii în funcție de durata conflictului:

Conflict scurt (câteva zile–săptămâni): Brent revine în intervalul 60–70 de dolari pe baril, conform Bank of America. Impactul inflaționist rămâne limitat și temporar.

Conflict prelungit (peste trei săptămâni): Capacitățile de stocare ale statelor din Golf se epuizează, producția poate fi oprită. Analiștii JPMorgan estimează că Brent ar putea atinge 120 de dolari pe baril.

Scenariul extrem – blocarea totală a strâmtorii Ormuz: Deutsche Bank estimează că prețul Brent ar putea urca spre 200 de dolari pe baril, dacă Iranul reușește să impună un blocaj naval complet cu mine și rachete anti-navă.

Inflație, buget și câștigători neașteptați

„Asta poate să ne ducă în inflație spre 5–5,5% pe finalul anului, de la ținta de 3,9–4%. Dar ce e cel mai rău este că o creștere a inflației va afecta puterea de cumpărare și creșterea economică.”, mai spune economistul șef.

Paradoxal, bugetul de stat ar putea beneficia. Statul deține companii din energie de la care va încasa dividende mai mari, iar accizele vor genera venituri sporite. Cei care vor suferi cel mai mult, în schimb, sunt transportatorii, industria chimică și sectorul HoReCa.

Lolea atrage atenția și asupra unui efect politic probabil: scumpirea energiei va reaprinde presiunile pentru plafonări și compensări, similar cu mecanismele introduse în 2021–2022 în contextul crizei energetice post-pandemice.

Europa, în cel mai prost moment posibil

Analiștii ING avertizează că Europa este cel mai vulnerabil continent în actualul context: zona euro tocmai dădea semne de revenire din stagnare, iar acum se confruntă simultan cu un șoc energetic și cu presiunile din războiul comercial generat de tarifele americane. Spre deosebire de SUA, care produce o parte semnificativă din propriul petrol, Europa importă aproape tot consumul de hidrocarburi.

O analiză BCE din decembrie 2025 estima că o creștere de 14% a prețului petrolului ar împinge inflația în zona euro cu 0,5 puncte procentuale și ar reduce creșterea PIB cu 0,1 puncte – și asta fără a lua în calcul efectele perturbărilor în lanțurile de aprovizionare.

Totul depinde de cât va dura

„Dacă scumpirea petrolului va dura 2–3 săptămâni, chiar și un salt la 80–90 de dolari pe baril nu va influența semnificativ. Va crea doar un pic de panică. Dar, cu cât ține mai mult, cu atât efectele sunt mai devastatoare – în primul rând pe inflație.”, explică Lolea.

Mesajul economiștilor este consistent: variabila-cheie rămâne durata conflictului. Dacă SUA și Israel își ating rapid obiectivele militare, impactul asupra prețurilor va fi temporar. 

Dacă războiul se prelungește, România – cu cea mai mare rată de transmisie a șocurilor energetice din regiune – va resimți din plin consecințele, cu o inflație ce ar putea depăși cu mult țintele Băncii Naționale și o putere de cumpărare erodată tocmai în pragul verii.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici: