Impozitarea companiilor digitale, de la intentie la fapte: Implicatii pentru Romania

Impozitarea economiei digitale, care ii vizeaza in special pe gigantii IT, este o prioritate a unora dintre statele europene, fiind asteptat un document oficial de propunere tehnica din partea Comisiei Europene pana la sfarsitul lunii martie. Discutiile de pana acum pe acest subiect s-au purtat in jurul echitatii si egalizarii taxarii fiind, dupa cum arata si terminologia, o abordare din perspectiva morala, si nu tehnica.

S-au pus pe tapet principii, fara a se ajunge la substanta, dupa cum a comentat inclusiv Comisia in toamna anului trecut, dupa ce 10 state, printre care si Romania, au inaintat o scrisoare in acest sens. Raspunsul destul de retinut al Comisiei era argumentat pe doua paliere: dificultatile de a delimita economia digitala in ansamblul economiei, avand in vedere ca digitalizarea a devenit un fenomen perturbator in toate industriile, respectiv alternativa de a rezolva problemele prin implementarea unei baze comune consolidate de impozitare a profiturilor (CCCTB).

Dezbaterea politica a impozitarii profiturilor, care nu este doar o tema romaneasca, ci europeana, s-a aprins si pe fondul unor dispute fiscale cu mari companii IT incheiate cu rezultate in defavoarea unor state vestice. Deloc intamplator actionarile in instanta ale unor nume sonore s-au soldat negativ pentru guvernele occidentale si din cauza unor tratamente fiscale mai prietenoase aplicate chiar de alte state ale blocului comunitar. Prin urmare, un demers care tinteste echitatea si egalizarea taxarii se arata de la bun inceput improbabil. Pe de alta parte, CCCTB are sens tocmai pentru ca anuleaza diferentele dintre sistemele fiscale ale statelor si acopera lacunele legislative care permit acum evitarea impozitarii in unele jurisdictii si mutarea profiturilor in altele cu regim mai relaxat.

Insa propunerea CCCTB a avut parte de discutii aparent interminabile, abandon si reluare intr-o varianta modificata etc, dand impresia ca nu va ajunge prea curand sa fie implementata. Tocmai din acest motiv, unele state membre au decis sa o apuce pe calea mai scurta si sa obtina cel putin consensul majoritatii pe o directiva cu efecte mai rapide. Dezavantajul solutiei pe termen scurt este ca risca sa nu circumscrie impozitarii domeniul pe care il vizeaza si sa afecteze negativ competitivitatea europeana.

De altfel pana la elaborarea unei solutii tehnice, toti cei implicati sunt de acord ca ar trebui lamurite conceptele. Vorbim de economie digitala sau de digitalizarea economiei? In functie de varianta aleasa, sub incidenta acestei impozitari pot cadea categorii diferite de companii, industrii etc. Ce inseamna valoare creata de economia digitala, cum o definim etc? Fara clarificarea conceptelor, este evident ca nu stim ce/cum se impoziteaza.

Ce propune proiectul de taxare a economiei digitale

Zilele trecute, Reuters a publicat pe surse variantele care ar urma sa fie anuntate pana la sfarsitul lunii martie de catre Comisie. Proiectul propune doua optiuni: pe termen scurt si pe termen lung.

Cea pe termen lung implica o modificare de substanta a actualului regim fiscal, respectiv o directiva care introduce conceptul de sediu permanent digital si o recomandare de a introduce acest concept in conventiile de evitare a dublei impuneri pe viitor.

Concret, daca aceasta masura va fi implementata, o societate care presteaza servicii electronice (definitia pentru acest tip de servicii fiind preluata din reglementarile de TVA) ar plati un impozit pe profit (ca sediu permanent) in Romania daca:

• va avea venituri peste o limita, in proiect plafonul propus fiind 10 mil euro, ori 
• va depasi un anumit numar de utilizatori (numarul urmeaza a fi agreat ulterior) ori 
• numarul contractelor incheiate online va depasi o anumita limita. 

De asemenea, impreuna cu introducerea conceptului de sediu permanent digital, trebuie definite o serie de criterii de alocare a profiturilor catre un sediu permanent digital cum ar fi:

• informatii colectate de utilizatori
• numar de utilizatori 
• continut creat de utilizatori 
• Mai departe, cota de impozitare va fi reglementata la nivelul fiecarui stat membru. 

Principala problema, din punct de vedere tehnic al acestei optiuni, este ca pana la renegocierea celor peste 100 de conventii de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania sau macar a celei incheiata cu Statele Unite, companiile nu vor plati impozit in Romania pentru ca directiva nu poate prevala acestor conventii.

Din perspectiva oportunitatii, Romania ar trebui sa isi faca propriile calcule, si nu sa se bazeze pe cele facute la nivel european intrucat impactul nu va fi acelasi in toate statele. Astfel, e posibil ca plafonul de 10 mil euro sa nu fie adecvat nivelului si modelului de afaceri din Romania.

Impozitarea pe cifra de afaceri

A doua varianta propusa de Comisie tine cont tocmai de problemele legate de implementarea unei abordari la nivel global pe termen lung, respectiv introducerea conceptului de sediu permanent digital in conventia model, si incearca o solutie pe termen scurt si implica un impozit pe venituri acolo unde este creata valoarea. Veniturile ce ar urma a fi impozitate ar fi cele din:

• servicii prin care sunt valorificate datele despre utilizatori sau prin intermediul spatiului publicitar virtual (de exemplu facebook, google, twitter, instagram etc)
• servicii furnizate contracost pe difertie platforme/piete digitale (servicii de intermediere, de exemplu airbnb, uber)

Interesant este faptul ca, in viziunea Comisiei, sunt excluse din scopul unei astfel de taxe serviciile prin care este valorificat accesul la continut digital (de exemplu Netflix).

Mai departe, se intentioneaza ca aceasta taxa sa fie datorata doar de grupuri cu cifra de afaceri globala peste un anumit plafon (750 mil euro, propus momentan) si au amprenta digitala tradusa in venituri in UE in valoare de 10-20 mil euro.

Amprenta digitala va fi utilizata pentru a calcula drepturile de impozitare aferente fiecarui stat membru. Practic, in functie de anumite informatii care vor fi solicitate societatilor, aceste informatii vor consta in:

• in cazul activitatilor in care sunt valorificate datele despre utilizatori sau prin intermediul spatiului publicitar virtual (de exemplu facebook, google, twitter, instagram etc), informatii statistice – geografice referitoare la cei care utilizeaza informatia. 
• pentru servicii furnizate contra cost pe diferite platforme/piete digitale (servicii de intermediere, de exemplu airbnb, uber) se va plati impozit in tarile unde sunt rezidenti cei care platesc serviciile respective.

Impozitarea pe cifra de afaceri are dezavantaje clare pentru anumite categorii de companii, de regula cele cu marje mici, aflate in pierdere sau in dezvoltare prin investitii. Modificarile sunt foarte ample si tind sa extinda atributiile europene din zona impozitelor indirecte in zona impozitelor directe. Pana la urma, daca directia va fi de impozitare prin optiunea pe termen scurt, ar fi important ca Romania sa se pozitioneze in functie de propriile interese si sa exprime un punct de vedere referitor la propunerea tehnica a Comisiei care sa analizeze implicatiile dincolo de intentiile de politici fiscale asumate deja la reuniunea Ecofin din toamna anului trecut.

Un articol semnat de Alin Chitu, Director Deloitte Romania