Avioanele F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, dislocate din august la baza Mihail Kogălniceanu, au decolat de urgență de 15 ori în prima lună de misiune în România. Asta înseamnă, în medie, o alertă la două zile. Dar și o diferență majoră față de alertele avute de aceștia în alte misiuni, după cum mărturisește locotenent-colonelul Alberto Borja Calvo, comandantul detașamentului aerian tactic spaniol.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de jurnalista spaniolă Lola García-Ajofrín (El Confidencial), care a mers în vizită la baza de lângă Marea Neagră, în colaborare cu Victor Cozmei, jurnalistul HotNews, ce acoperă subiecte legate de apărare
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
„Alpha scramble! Alpha scramble!”. Este termenul pe care piloții spanioli de serviciu l-au auzit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe 16 august. Însemna că trebuie să decoleze de urgență pentru interceptarea unei ținte neidentificate.
La ora 5:01, un F-18 spaniol a doborât o dronă. A fost prima aeronavă doborâtă de un avion de luptă spaniol de la aderarea Spaniei la NATO, în 1982. În România era a patra dronă doborâtă în acest an, după ce în luna iulie avioanele F-16 românești au doborât trei drone în trei zile consecutiv.
Drona, care încălcase spațiul aerian al României, fusese detectată la aproximativ 24 de kilometri de municipiul Galați. Venea dinspre Republica Moldova.
Cum au loc misiunile de interceptare
Alerta a fost dată de sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale de la București. Decizia pentru doborâre vine de la Centrul Combinat de Operații Aeriene al NATO de la Torrejón, din apropiere de Madrid, cum e procedura. Aici e structura NATO care ordonă doborârea dronelor pe flancul sudic și estic al Europei.
Operațiunea a fost autorizată, iar două avioane F-18 spaniole au decolat.
„Stau în așteptare aici, urmăresc cum se comportă drona, mai există o poziție de așteptare acolo, iar apoi se dă ordinul de interceptare”, explică locotenent-colonelul Calvo, liderul detașamentului spaniol de la Kogălniceanu. Arată pe hartă zona Deltei Dunării.
Piloții se asigură de fiecare dată că nu se află deasupra unor zone locuite, „pentru că urcă în aer câte două aeronave și își schimbă rolurile între ele aproape în timp real”, explică comandantul spaniol.
„În timp ce una se află în cea mai bună poziție tactică pentru a trage, cealaltă este în poziția de a supraveghea”, detaliază el.
„Rusia testează capacitatea de reacție a NATO”
„Rusia nu trimite drone doar ca să atace Ucraina, ci testează în permanență și capacitatea de reacție a NATO, prin România și prin Spania, care este dislocată aici”, consideră Calvo.
„Ar fi de neconceput să lăsăm o dronă cu încărcătură explozivă să cadă pe un cartier de locuințe. Așa că trebuie interceptată și distrusă, cum a fost cazul pe 16 august”, subliniează ofițerul spaniol.
Recent, Rusia și-a schimbat tactica, ceea ce a scos la iveală o serie de probleme de detecție și reacție, după cum explicau mai multe surse militare cu care a discutat HotNews.
Mai exact, cele mai multe pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României au avut loc în sud-estul țării, în Delta Dunării și în zona de litoral, unde se află acum și majoritatea sistemelor de detecție ale României și NATO, în timp ce în nord-estul țării echipamentele sunt mai puține.
Explicațiile militarului spaniol în fața noilor vulnerabilități ieșite la iveală
Acest lucru s-a văzut și pe 8 septembrie, când o dronă a intrat în România din direcția Chișinău și s-a îndreptat cu viteză mare pe o direcție generală în care se afla și municipiul Iași.
Era o dronă de tipul Geran3/4, o dronă cu motor cu reacție, o evoluție a modelului Geran-2 (Shahed-136). Din momentul în care a fost detectată de radare la vest de capitala Republicii Moldova până când a trecut granița în România au trecut doar patru minute.
Ținta a ajuns până aproape de Roman, în mijlocul regiunii, ca apoi să întoarcă și să treacă granița înapoi în Republica Moldova. A stat în spațiul aerian al României circa 25 de minute.
Pentru interceptare au decolat două avioane F-18 spaniole de la Mihail Kogălniceanu, de lângă Constanța, la peste 300 de kilometri distanță. Avioanele nu au ajuns la timp în zonă, potrivit surselor HotNews.
Întrebat de El Confidencial de ce nu a fost doborâtă drona care a traversat pe 8 septembrie nord-estul României, locotenent-colonelul Calvo a explicat că „această dronă avea particularitatea de a zbura cu o viteză mult mai mare decât dronele obișnuite”.
„Când o dronă intră în spațiul aerian românesc și apoi ia un curs de ieșire, dacă zboară mult mai repede decât de obicei, cel mai probabil se întâmplă ce s-a întâmplat: a ajuns să părăsească spațiul aerian al României, iar noi nu mai avem nicio autoritate să o doborâm”, a precizat el.
În cele din urmă, drona s-a prăbușit în satul Mihăileni, din raionul Rîșcani, pe teritoriul Republicii Moldova.
Mai recent, pe 24 septembrie, radarele MApN au detectat o țintă care zbura aproape de granița României cu Ucraina în nordul țării. Drona a intrat în spațiul aerian național la granița dintre județele Botoșani și Suceava, a zburat timp de patru minute și s-a prăbușit la Solca, în Suceava.
Două avioane F-16 au decolat de urgență de la baza aeriană Fetești (Borcea), dar nu au putut ajunge la timp în zonă. Iar din Moldova nu există bază aeriană de pe care se execută misiuni de Poliție Aeriană.
200 de militari spanioli, șapte F-18 și un A400M de realimentare în aer
În timpul vizitei jurnaliștilor, militarii spanioli au prezentat și aeronavele pe care le folosesc în misiunile din România.
Detașamentul aerian tactic „Tigru” al Forțelor Aeriene și Spațiale ale Spaniei se află în România din 7 august, în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing), menită să consolideze prezența Alianței pe flancul estic.
La baza Mihail Kogălniceanu de lângă Marea Neagră se află aproximativ 200 de militari spanioli, printre care o femeie cu gradul de maior și 39 de aviatori. Ei operează șapte avioane de luptă F-18 și o aeronavă de realimentare în zbor Airbus A400M.
Din octombrie 2022, Spania are dislocat și un radar de supraveghere aeriană cu rază lungă de acțiune la Schitu, pe litoralul Mării Negre.
Este un radar mobil AN/TPS-43M, fabricat în Statele Unite în anii ’60, pe care spaniolii speră să-l înlocuiască în cele din urmă cu un radar Lanza LTR-25, produs de compania spaniolă Indra.
„Posibil anul viitor”, a precizat locotenent-colonelul Calvo.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.