În 2026, până acum, au avut loc 27 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României, au explicat reprezentanții MApN pentru HotNews. De 55 de ori au fost ridicate în aer avioane de luptă, iar de 37 de ori au fost găsite fragmente de drone la sol, cifre de două ori mai mari decât în tot anul 2025.
Atacurile și incursiunile neautorizate au avut loc preponderent în zona Dobrogei. Până acum. Pentru că ultimele cele mai recente două pătrunderi au urmat un tipar diferit și au pus o serie de probleme de detecție și reacție, au explicat mai multe surse militare cu care a discutat HotNews.
Se schimbă tiparul
Majoritatea pătrunderilor neautorizate în spațiul aerian al României au avut loc în 2026, ca și în ceilalți ani, în zona Deltei și a litoralului. Puteau fi corelate cu faptul că acolo Rusia concentrează atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Puteau fi „devieri”.
În 2026 însă, Armata a monitorizat nu mai puțin de 71 de atacuri în apropierea granițelor țării, adică o medie de două atacuri pe săptămână până acum în acest an. Frecvența a crescut masiv.
În 2025 fuseseră monitorizate 28 de atacuri la frontieră în 12 luni. În 2026 s-a ajuns la 71 de atacuri în mai puțin de 9 luni.
În sud-est am concentrat și noi și NATO mult din ce avem
Sistemele de detecție ale MApN, precum și a aliaților NATO, au fost dislocate cu precădere în zona Deltei și pe Litoral. Focusul de detecție a Alianței a fost pus în special pe partea de sud-est a României și zona Mării Negre, au explicat pentru HotNews mai multe surse militare la curent cu derularea evenimentelor. Datorită sensibilității subiectelor, sursele au ales să discute confidențial.
În ultimele luni, în special după incidentul dronei care a căzut peste un bloc în Galați, dispozitivele de detecție și interceptare ale Armatei au fost sporite în zonă. Asta pentru a asigura „o rezoluție” mai bună a spațiului aerian, așa cum a definit situația un militar care care face parte din stucturile care se ocupă de detecție și alertare.
Militar: E important nu doar să reperezi drona, ci și să „menții contactul pe radar”
Practic în zona de sud-est a țării există o densitate de senzori care permite o mai mare precizie de detecție și de monitorizare a unor ținte precum dronele, care sunt obiecte mici. Dronele sunt dificil de reperat. Ele reflectă foarte puțin înapoi undele radar și care zboară foarte jos.
Și nu e vorba doar de reperare, ci și de menținut contactul pe radar, ne-a explicat militarul.
În schimb, pe zona de nord-est, densitatea de senzori și echipamente nu este la fel de mare, zonele de monitorizare sunt mai vaste, iar detectarea și urmărirea unor ținte care vin dinspre Republica Moldova nu a fost reprezentat până acum un fenomen, în special pe zona mai de nord a regiunii Moldova din țara noastră.
„Sigur, echipamentele din teren sunt mereu mutate și dislocate acolo unde este nevoie de ele, există mereu o rotație în funcția de situația operativă. Dar există limitări pe partea de detecție, în special de ordin tehnic”, e explicat sursa amintită.
Graniția României cu Republica Moldova măsoare circa 680 de km lungime. În schimb, granița cu Ucraina pe Dunăre are o lungime de circa 85 de km.
Rușii folosesc un nou tip de dronă, care pune presiune pe timpul de reacție
Pe 8 septembrie, o dronă a intrat în România din direcția Chișinău și s-a îndreptat cu viteză mare pe o direcție generală în care se afla și municipiul Iași.
Din momentul în care a fost detectată de radare la vest de capitala Republicii Moldova până când a trecut granița în România au trecut doar patru minute.
După alte zece minute ținta era reperată la 18 km nord de municipiul Roman. Parcursese aproape 80 de km de la graniță. Trecuseră doar 10 minute. Zbura foarte rapid. Ce era?
Era o dronă Geran-3/4 cu motor cu reacție. Geran-3/4 este o evoluție a dronei Geran2/Shahed-136, care poate zbura cu viteză de până la 500km/h. Documentarea s-a realizat cu imaginile de la locul prăbușirii din Republica Moldova.
Un traseu neașteptat
Din cauza vitezei și a profilului de zbor, precum și a dimensiunilor sale reduse, drona a fost reperată cu intermitențe de sistemele radar de la sol, spun surse militare pentru HotNews.
De la nord de Roman, drona a întors și a luat-o înapoi spre Republica Moldova, pe direcția nord-est. După alte 12 minute drona dispare de pe radar undeva la granița dintre județele Iași și Botoșani.
Apare câteva mai târziu pe radar, dar era deja în spațiul aerian al Republicii Moldova. Ulterior se prăbușește în zona satului Mihăilenii Vechi, în Republica Moldova, la 35 de kilometri de granița României.
Practic, ținta a stat în spațiul aerian al României circa 25 de minute.
Avioanele de vânătoare nu au avut timp ca să ajungă
Din momentul în care a fost detectată prima dată, la vest de Chișinău, s-a dat alertă și două avioane de vânătoare de la baza de la Mihail Kogălniceanu au început să se pregătească de o decolare de urgență.
Surse militare familiare cu astfel de proceduri explică pentru HotNews ce înseamnă acest lucru: „Când se dă alerta de scramble avioanele sunt în aer în maxim 15 minute, ăla e timpul necesar ca piloții să se echipeze, să fie pornite avioanele, să ruleze pe pistă și să decoleze”.
MApN spune însă că două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole au acționat. Erau F-18 aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Au decolat practic la doar șase minute după ce ținta fusese descoperită în zona Chișinău, cu direcția România, adică la două minute după ce ținta ar fi intrat deja în spațiul aerian național.
În zona Moldovei nu există baze aeriene de unde se execută misiuni de Poliție Aeriană
Din informațiile HotNews, avioanele de vânătoare nu au ajuns la timp în zona unde a evoluat drona până când aceasta a ieșit din spațiul aerian. Nu a fost timp fizic.
Din momentul în care avioanele au decolat și până când drona a ieșit din spațiul aerian al țării au trecut 22 de minute, timp în care avioanele încărcate și înarmate pentru o misiune reală nu au acoperit distanța până în zona unde era reperată ținta.
„A fost la limită, e o chestiune de minute. Nu există o altă bază aeriană mai aproape de acea zonă. Serviciul de Poliție Aeriană se execută de la baza de la Mihail Kogălniceanu și de la baza 86 Fetești”, a explicat pentru HotNews un ofițer.
Baza de la Kogălniceanu e la 300 de km de Iași
Baza de la Mihail Kogălniceanu se află în linie dreaptă la 300 de km distanță de Roman și la 315 km distanță de Iași. Baza de la Fetești se află și ea la distanțe similare.
Un avion de vânătoare cu armament extern și rezervoare suplimentare de combustibil are nevoie de circa 22-25 de minute pentru a decola și a ajunge în zona Iașiului, dacă zboară direct, în linie dreaptă și în regim subsonic, potrivit informațiilor HotNews.
Un zbor în regim supersonic pe distanță așa mare ar fi însemnat epuizarea resursei de combustibil în timp foarte scurt și ar fi făcut imposibilă executarea misiunii.
Incursiunea dronei Geran-3/4 cu motor cu reacție a dus la închiderea temporară a aeroportului din Iași și a spațiului aerian din Republica Moldova. Este drona despre care și presa internațională a scris că a perturbat zborul cu care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a zburat de la Chișinău la Oslo.
Drona care a căzut în lanul de porumb de lângă Suceava nu a fost văzută de radare
La câteva zile după acest incident, pe 12 septembrie, o altă dronă a pătruns în spațiul aerian din nord-estul României din direcția Republicii Moldova. De data aceasta drona nu a fost reperată de radarele Armatei, potrivit surselor HotNews.
Chiar MApN, în comunicarea oficială, spune că a fost informat de către „Centrele de Operații Aeriene ale Ucrainei și Republicii Moldova că o dronă a traversat spațiile aeriene ale celor două state, îndreptându-se către zona de NE a României”. Nu există nicio mențiune despre radarele proprii, precum în toate celelalte comunicate ale MApN pe tema țintelor aeriene.
În schimb, drona a fost anunțată ulterior de către un cetățean care a sunat la 112 că zbura deasupra localității Știubeni, din Botoșani, la circa 25 de kilometri de graniță.
„În urma recunoașterilor efectuate de forțe ale MAI, a fost identificat un obiect zburător prăbușit, în zona localității Botoșenița Mare, județul Suceava, într-un lan de porumb”, spune MApN.
„Nimeni nu e pregătit pentru războiul ăsta”
Zona unde a căzut drona este la mai puțin de 30 de km distanță în linie dreaptă de municipiul Suceava, la circa 75 de km distanță de granița cu Republica Moldova.
Mai multe surse militare cu care care a discutat HotNews, sub protecția anonimatului, au recunoscut că nu există suficiente resurse tehnice pentru a putea monitoriza la fel de bine toată granița cu Republica Moldova așa cum este monitorizată zona Deltei și a Litoralului.
„Nu ai cum acoperi toată zona. Avem radare care supraveghează tot spațiul aerian al României, vedem mult și dincolo de graniță, dar pentru astfel de ținte cum sunt aceste drone nu poți urmări eficient pe raze mari. E nevoie de o rețea care să vadă din aproape în aproape”, a spus una din sursele militare consultate de HotNews.
„Avem radare în Suceava și Botoșani, bat la distanțe mari, dar nu bat la 100 de metri altitudine unde zboară aceste drone. Nimeni nu e pregătit pentru războiul ăsta”, a explicat un alt ofițer.
Militarii români dau exemplul țărilor unde s-a investit mult mai mult în armată, precum Israel sau Arabia Saudită, și unde dronele intră de asemenea.
Primele radare anti-dronă contractate prin SAFE vor fi livrate vara viitoare
Situațiile de săptămâna trecut cu incursiunile de drone dinspre Republica Moldova vor declanșa repoziționarea de tehnică militară în zona Moldovei pentru a întări componenta de supraveghere aeriană, susțin sursele HotNews. În româna populară: vom încerca să aducem radare mai aproape de teatrul de infiltrare unde Rusia ne testează. Pentru avioane însă, distanțele mult mai mari de acoperit vor rămâne o provocare.
Resursele radar ale României nu sunt adaptate pentru amenințările de drone, obiecte mici, fabricate din materiale care nu reflectă prea mult undele radar și care zboară foarte jos.
Din acest motiv, unul din marile contracte militare prin programul european SAFE se axează fix pe achiziția de radare noi, moderne și care sunt capabile să descopere ținte aeriene „la distanțe scurte și medii, inclusiv a celor care evoluează la înălțimi mici și foarte mici”.
Când vin radarele din Franța
„De asemenea, radarele vor permite descoperirea și urmărirea, în condiții meteo nefavorabile și în medii electromagnetice ostile, a aeronavelor clasice, a platformelor aeriene fără pilot, a rachetelor dirijate/nedirijate și a altor amenințări”, după cum informa MApN.
Este vorba despre un contract de circa 250 de milioane de euro cu Thales pentru 12 radare Ground Master 200 Multi Mission All-in-one (MMA). Radarul este transportat direct pe un camion 8×8 și poate fi instalat în circa 15 minute, gata să emită. Are o bătaie de maxim 350 de km.
Contractul a fost semnat în luna iulie, iar la final de august au fost realizate primele plăți, conform informațiilor HotNews.
Primele două radare au, astfel, termen de livrare la finalul verii viitoare, au spus pentru HotNews surse apropiate contractului.
Graficul din contract prevede apoi livrarea a altor trei radare în 2028, încă trei în 2029 și ultimele patru în 2030.
Tot în româna populară: pentru cel puțin încă un an de acum încolo România nu va beneficia de noile capacități de detecție, dacă nu va exista o accelerare a programului de livrări.
