Sari direct la conținut

În cel mai bine cotată universitate din România, o cercetătoare a fost plătită timp de doi ani fără să se prezinte la serviciu. „Ancheta a fost dificilă, erau puse sub acuzare niște persoane cu notorietate intelectuală”, spune un prim procuror

HotNews.ro
Microscopul unui cercetător. Foto: Volha_R / Shutterstock
Microscopul unui cercetător. Foto: Volha_R / Shutterstock

Cosmin Sicora, director al Centrului de Cercetări Biologice Jibou, structură a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, a fost condamnat de Tribunalul Sălaj la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fapte de corupție, fiind găsit vinovat că a plătit-o pe cercetătoarea Ioana Ardelean, timp de doi ani, fără ca aceasta să presteze activitate în cadrul centrului. 

  • Alături de Sicora, au fost puși sub acuzare alți doi directori ai centrului precum și cercetătoarea care beneficiat de finanțare. 
  • Cu toții au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, a declarat, pentru HotNews, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, Sorin Emil Flonta.
  • Procurorii au descoperit că cei semnați fără să fie prezenți dădeau o parte din bani directorului economic, la cererea directorului Sicora. 
  • HotNews a discutat cu cel condamnat, Cosmin Sicora, despre care propriul avocat a spus: „Pe cât de mari sunt competenţele sale ca cercetător, pe atât de mari carenţe are în funcţia managerială”.

Centrul de Cercetări Biologice Jibou (județul Sălaj) a funcționat în subordinea Ministerului Educației până în vara anului 2021, când a trecut în subordinea Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca. 

Instituția care reunește câteva zeci de specialiști în domeniul științelor naturale a fost zguduită de un scandal, anul trecut, legat de modul în care s-au derulat anumite proiecte în perioada pandemiei. 

Directorul în funcție la acea vreme, Cosmin Sicora, a fost reținut de procurori pe 22 ianuarie anul trecut, ulterior fiind plasat sub control judiciar.

Reacția Universității Babeș Bolyai 

„Principiul integrității este unul dintre principiile de bază ale funcționării unei comunități academice sănătoase, iar Universitatea noastră condamnă orice abatere de la aceste principii. În acest caz concret, Universitatea noastră a preluat, în luna iulie 2021, Centrul de Cercetări Biologice din Jibou, în a cărui structură este cuprinsă Grădina Botanică „Vasile Fati”, însă acesta are personalitate juridică proprie și structuri proprii de conducere care trebuie să ia măsuri imediate pentru continuarea funcționării în cele mai bune condiții”, anunța UBB  într-un comunicat emis în ziua reținerii directorului Sicora.

Grădina Botanica „Vasile Fati” din cadrul Centrului de Cercetări Biologice Jibou. Foto: Facebook

Singura universitate în Top Shanghai

”Deși evenimentele investigate sunt din perioada anterioară parteneriatului cu UBB, respectiv din perioada în care Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou se afla în subordinea Ministerului Educației, UBB își manifestă preocuparea pentru soluționarea cât mai grabnică a acestei situații”, a mai spus Universitatea. 

Universitatea Babeș Bolyai este instituția de învățământ superior din România clasată cel mai bine, în ultimii ani, în topurile internaționale. În 2022, UBB a fost singura din România care a apărut în clasamentul Shanghai, unul dintre rankingurile cu cea mai bună reputație în privința departajării nivelului performanței universităților din toată lumea. În topul 2023, Universitatea Babeș Bolyai nu a mai apărut.

Prim procuror Sorin Emil Flonta: „A fost o anchetă dificilă”

Procurorii din Sălaj au intrat pe fir, în acest caz, după ce li s-a semnalat că la nivelul centrului de cercetare anumiți specialiști sunt plătiți fără a se prezenta la locul de muncă. 

Parchetul a mai cercetat dacă unii angajați implicați într-un proiect de finanțare european, la care Centrul de Cercetări Biologice Jibou era partener, trebuiau să cotizeze lună de lună cu anumită sumă pentru directoriul economic, pentru că acesta nu putea face parte din proiect.

„A fost o anchetă dificilă. Erau puse sub acuzare niște persoane cu notorietate intelectuală. Raportat la probele administrate toți cei patru inculpați au solicitat încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției”,  a precizat, pentru HotNews, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, Sorin Emil Flonta.

Prim procuror Sorin Emil Flonta. Foto: magazinsalajean.ro

”Toate pedepsele sunt cu suspendare și au fost stabilite în funcție de gravitatea faptelor și a persoanei inculpaților”, a adăugat prim procurorul. 

Cercetătorul Cosmin Sicora este cunoscut la nivel național și internațional pentru expertiza  în domeniul biologiei celulare. Este membru în comisia de biologie a Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), membru în Colegiul Consultativ al Cercetării Dezvoltării și Inovării (CCCDI) și coordonator al domeniului Științele Vieții din cadrul aceleași instituții.

Cosmin Sicora. Foto: Sebastian Olaru / Agerpres

Cum a pornit totul

În 2019, la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) din cadrul Ministerului Educației și Cercetării au fost depuse 535 de proiecte de cercetare postdoctorală, dintre care 225 au obținut finanțarea, arată datele UEFSCDI, consultate de HotNews. 

Printre proiectele care au primit finanțarea s-a numărat și cel al cercetătoarei Ioana Violeta Ardelean.  Proiectul avea ca temă „Efectele diferenţiale ale variaţiei genetice, temperaturii şi umidităţii asupra metatranscriptomului Lobariei pulmonaria, simbioza dintre o ciupercă, o algă verde şi o cianobacterie”. 

Proiectul urma să fie realizat la Centrul de Cercetări Biologice Jibou, ca „instituţie gazdă”. Valoarea totală a contractului, care se derula pe o durată de 2 ani, a fost de 246.945 lei, arată documentele UEFSCDI.

Ioana Ardelean a încheiat un contract individual de muncă cu Centrul de Cercetări Biologice Jibou, potrivit căruia avea obligația de a efectua 8 ore de activitate/zi (40 de ore pe săptămână).

Anterior încheierii contractului de finanțare cu UEFSCDI, Ioana Ardelean a fost angajată cercetător microbiologie-bacteorologie la Centrul de Cercetări Biologice Jibou. Potrivit contractului de muncă avea obligația de a presta 8 ore de activitate de cercetare pe zi. 

Încheierea unui contract de muncă cu instituția gază a proiectului era o condiție prealabilă, arată datele din ancheta procurorilor din Sălaj.

Angajată să lucreze 10 ore pe zi

După obținerea finanțării, concomitent cu contractul de muncă, Ardelean a mai încheiat trei contracte de prestații civile cu Centrul de Cercetări Biologice Jibou, potrivit cărora, urma să mai efectueze 20 de ore de activitate de cercetare pe săptămână, pe lângă cele 40 prevăzute în contractul de muncă. 

În baza convențiilor civile, Ioana Ardelean a fost plătită în perioada 2020- 2022 cu 53.907 lei, potrivit datelor din dosarul PT Sălaj, consultat de HotNews.

Procurorii acuză că în intervalul septembrie 2020-august 2022, cercetătoarea Ioana Ardelean „nu s-a prezentat la serviciu şi nu a respectat prevederile din contractul individual de muncă încheiat şi nici din convenţiile civile de prestări servicii încheiate”.

Analizând listingul localizării telefonului folosit de cercetătoare, procurorii au descoperit că în intervalul vizat aceasta s-a aflat în județele Cluj și Maramureș, fiind prezentă foarte rar pe raza localității Jibou. 

Pontaje fictive

Pentru a-și justifica activitatea, acuză procurorii, Ioana Ardelean completa lunar foi de prezență și înainta centrului rapoarte de activitate, documentele fiind semnate de directorul Cosmin Sicora, respectiv directorul economic Felician Matyas.

În plus, pentru a justifica prezența cercetătoarei la Centrul de Cercetări Biologice Jibou, directoarea adjunctă, Lia Mladin, care avea în subordine directă sectorul de cercetare, întocmea foi de prezență colectivă în care în care menționa că Ioana Ardelean a fost prezentă la muncă, alături de ceilalți patru angajați, în fiecare zi.

În perioada în care cercetătoarea Ardelean a fost angajată la centrul din Jibou, instituția avea deja doi cercetători, cărora nu le erau atribuite activități. 

”Angajarea inculpatei Ardelean Ioana Violeta, în baza convenţiilor civile, pe un post similar este una abuzivă, scopul urmărit fiind de a-i asigura venituri necuvenite, care reprezintă un folos pentru aceasta”, se arată în actul de acuzare al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. 

În perioada în care era pontată ca fiind prezentă la Centrul de Cercetări Biologice Jibou, Ioana Ardelean figura ca fiind angajată și la Institutul de Cercetări Biologice Cluj. Instituția a transmis procurorilor documentele care i-au justificat activitatea de acolo.

Chetă de la angajați pentru directorul economic

Directorul economic Felician Matyas. Foto: Facebook

Pe lângă acuzațiile privind activitatea fictivă a cercetătoarei Ardelean, procurorii au descoperit și alte nereguli în cadrul Centrului de Cercetări Biologice Jibou. 

Directorul Sicora a încheiat un contract cu sine-însuși și cu soția sa în cadrul unui parteneriat cu o societate locală care derula un proiect cu fonduri europene.

 Este vorba de proiectul „Mărul Tradiţional Românesc în Sistem Ecologic în Contextul Actual: Păstrarea Patrimoniului Genetic şi Dezvoltarea Economică pe Termen Lung”, în valoare de 255.708 euro. Potrivit datelor din dosar, în urma angajării în cadrul acestui proiect, Sicora și soția sa au încasat, fiecare, câte 51.192 lei.

 În cadrul respectivului proiect au fost incluși și alți angajați ai centrului. Pentru că directorul economic al centrului nu a fost prins în proiect, partenerii din sectorul privat apreciind că cheltuielile de personal depășesc plafonul permis, directorul Sicora le-a solicitat angajaților ca lună de lună să contribuie cu o sumă, din cea câștigată din proiect, pentru a fi plătit și directorul economic. 

Potrivit datelor din dosar, din colecta adunată de angajații care și-au desfășurat activitatea în cadrul proiectului cu finanțare europeană, directorul economic, Felician Matyas a primit 15.192 lei, iar Cosmin Sicora 2.340 de lei. 

Acuzațiile

Cosmin Sicora a fost reținut de procurori în ianuarie 2024. A fost pus sub acuzare. Capetele de acuzare: abuz în serviciu, luare de mită și folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane. 

Alături de el au fost inculpați și directorul economic Felician Matyas, directorul adjunct Lia Mladin și cercetătoarea Ioana Ardelean. 

Cu toții și-au recunoscut faptele și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. 

Până în prezent, Tribunalul Sălaj a validat condamnările stabilite pentru Cosmin Sicora: 3 ani cu suspendare, respectiv 2 ani și 8 luni pentru Felician Matyas, găsit vinovat pentru complicitate la abuz în serviciu și luare de mită. Deciziile tribunalului pronunțate pe 17, respectiv 24 iulie, au rămas definitive.

În cazul Liei Mladin și al Ioanei Ardelean, validarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției a fost amânată de protestul magistraților, dosarul celei din urmă fiind amânat pentru luna ianuarie a anului viitor. 

Avocat: „Pe cât de mari sunt competenţele sale ca cercetător, pe atât de mari carenţe are în funcţia managerială”

Cosmin Sicora a demisionat din funcție anul trecut, după punerea sa sub acuzare. Senatul Universității Babeș Bolyai l-a numit în locul său pe cercetorul Ciprian Chiș.

În fața judecătorilor care au analizat acordul de recunoaștere a vinovăției, avocatul lui Cosmin Sicora a declarat că ”pe cât de mari sunt competenţele sale ca cercetător, pe atât de mari carenţe are în funcţia managerială”.

Într-un dialog cu HotNews, cercetătorul Cosmin Sicora a precizat că respectă punctul de vedere al avocatului său dar nu este întru-totul de acord cu acesta. 

Cosmin Sicora: „Am acceptat conducerea instituției cu bună credințǎ”

Cercetătorul a subliniat că sub conducerea sa Centrul de Cercetări Biologice Jibou a ajuns de la o activitate științifică cvasinulă, unul dintre cele mai importante centre de studiu al fotosintezei la nivel mondial. 

Iar acest lucru, spune fostul director, este atestat prin numărul și valoarea publicațiilor științifice, „recunoscute de comunitatea științifică internațională prin organizarea pentru prima dată în România a unui prestigios congres internațional si prin Premiul „Emanoil Teodorescu” al Academiei Române”. 

Mai mult, subliniază Cosmin Sicora, sub mandatul său, numărul de vizitatori a ajuns la 70.000/anual, de șapte ori populația județului, devenind cel mai vizitat obiectiv din Sălaj, iar valoarea autofinanțării a crescut de la 2% la peste 40-50%.

„Am acceptat conducerea instituției cu bună credințǎ fără a căuta sau obține avantaje materiale, pe care mi-am exercitat-o cât de bine am putut și am avut competența. Acum am revenit la activitatea de cercetator stiintific gradul I și sper să-mi aduc aportul în continuare la aprofundarea cunoașterii în domeniul fotosintezei și al influenței schimbărilor climatice asupra plantelor”, a declarat Cosmin Sicora pentru publicul HotNews.

Explicațiile directorului: Cercetătoarea a lucrat de acasă

Cosmin Sicora recunoaște, însă, că a avut ”scăpări”, însă le pune pe „lipsa unui suport adecvat birocratic”, pe care s-a bazat.

Deși în fața procurorilor a recunoscut întru-totul acuzațiile, în dialogul cu HotNews, Cosmin Sicora a nuanțat anumite aspecte.

”Ca manager și cercetător am considerat prioritar să cresc calitatea echipei prin atragerea de oameni/cercetători de valoare precum doamna Ardelean, o persoana cu experiență si un bioinformatician deosebit de performant cu experiență atât în tara cât și în străinătate. Practic, un cercetător in bioinformatică își desfășoară activitatea majoritar pe computer”, a mai adăugat el.

Sicora: „Am primit lunar rapoarte de activitate și i-am monitorizat progresul” 

„Am pus la dispoziția doamnei Ardelean sistemul informatic pe care sa poată lucra, i-am acordat acces liber la laboratoare așa cum și atât cât considera necesar ca să-și poată desfășura activitatea”.

„Am primit lunar rapoarte de activitate de la dânsa și i-am monitorizat progresul dar nu am condiționat-o să fie prezenta zi de zi în laborator considerând ca dansa știe deja cand si ce trebuie sa facă in laborator”.

”Rezultatele dânsei fiind bune (a se vedea activitatea științifică si publicațiile realizate) pentru mine ca manager nu era important ca persoana sa fie prezenta opt ore în birou ci sa producă rezultatele așteptate”, a declarat, pentru HotNews, Cosmin Sicora.

El a spus că eroarea lui a fost că nu a încheiat un act adițional la contract în care să menționeze telemuncă.

Procurorii denunță rapoarte fictive

Fostul director este, contrazis, însă de procurori care acuză că de fapt rapoartele de activitate lunară întocmite de cercetătoarea Ioana Ardelean au fost mai degrabă formale. 

„Rapoartele au fost întocmite fără să indice în concret perioada de timp afectată activităţilor desfăşurate şi fără posibilitatea de a verifica dacă aceste activităţi au fost în realitate desfăşurate, aceleaşi rapoarte de activitate fiind ataşate pentru a justifica atât contractele individuale de muncă cât şi contractele civile de prestări servicii”, rețin procurorii PT Sălaj, subliniind că documentele „ au fost întocmite cu unicul scop de a crea aparenţa că raporturile de muncă cu CCB sunt reale”.

Ce se întâmplă cu banii

Cercetătoarea Ioana Ardelean nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere. Potrivit datelor din profilul LinkidIn, în prezent aceasta își desfășoară activitatea în cadrului unui institut privat de cercetare din Cluj. 

Centrul de Cercetări Biologice Jibou s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu suma de suma de 452.660 lei, reprezentând prejudiciu. Tribunalul a lăsat nesoluționată latura civilă, instituția fiind nevoită să inițieze un alt proces, dacă prejudiciul nu va fi achitat de bună voie de inculpați.

INTERVIURILE HotNews.ro