Incotro ne indreptam?

Economia mondială se schimba. Tari care pana acum nu contau foarte mult, capata o tot mai mare importanta si isi impun regulile cu tot mai multa forta. Monede care pana mai ieri erau “regii” valutari ai lumii, isi reduc ponderea in totalul tranzactiilor sau dispar. E drept, dolarul inca ramane cea mai importanta moneda. In fiecare zi se fac afaceri de 3500 de miliarde de dolari, mai mult decat dublu fata de cele denominate in euro. Dar sistemul monetar internaţional ar putea sa isi incheie in curand o era a dominatiei unei singure valute. Pe scurt, ne indreptam incet spre o nouă ordine mondială.

Economiile numite “emergente” detin două treimi din rezervele valutare mondiale si vor deveni noii actori cheie

poli de crestere

Foto: Hotnews

ai lumii.

Dolarul pierde incet teren in favoarea euro. Atat in tranzactiile facute si in rezervele detinute de banci, Guverne, populatie. Yuanul vine puternic din urma. Pe termen lung, dimensiunea şi dinamismul economiei Chinei ar putea reconfigura rolul international al acesteia.

Creşterea economică a tarilor in curs de dezvoltare va fi de doua ori mai mare decat a economiilor dezvoltate, spune Banca Mondiala.

Si asta nu numai pentru ca respectivele tari stau bine la capitolul „economii”. Uitati-va la chinezi: cresterea gradului de economisire publica si privata a crescut de la 33,3 % şi respectiv 5,7% din PIB în 1992 la o valoare de 44,7 la sută şi 6,7 la sută în anul 2008. India economiseste si ea dublu fata de 2002, chiar daca are propriile probleme economice interne.

yuan

Foto: Hotnews

Cel mai probabil scenariu sugereaza ca lumea se va misca cu doua viteze diferite. Asta si din cauza diferentialului de productivitate care exista in lume. Productivitatea poate creste doar daca oamenii invata mai repede sa faca lucruri noi, de exemplu sa scrie la calculator si nu de mana, sa foloseasca un tractor si nu sapa, vorba lui Emil.

Mai e si problema demografica, mai ales pentru zona asiatica, unde imbatranirea si raportul de dependenta pot pune probleme mari. Sau riscul de a nu se reforma institutional cateva economii.

În ciuda importanţei crescânde a monedei euro ca o monedă de rezerva, cota dolarului ramane dubla, desi in scadere. De la 71% in 2000, la 62% in 2009, ca sa fi mai exacti. Datele privind tranzacţiile in valute arată o structură similară. Intr-o singura zi se fac afaceri de 3500 miliarde dolari, mai mult decât dublu faţă de afacerile facute in euro. Dar si aici, cota de piaţă a dolarului a scăzut, de la 45 la sută

monede dominante

Foto: Hotnews

în 2001 la 42% în 2010.

In fotografia din dreapta aveti cateva monede care au dominat lumea. Intre 1860-1920 aveam lira britanica si dolarul. In 1920 lira a disparut ca importanta pentru 10 ani, revenind in 1930 impreuna cu francul francez. In 1980 aveam francul, marca germana si yenul japonez. Perioada urmatoare va fi cea a dolarului, a monedei europene si a renminbi-ului.

Doua vorbe si despre economisire si investitii. Daca o tara investeste mai mult decat economiseste, va fi obligata la un moment dat sa se imprumute. E la mintea cocosului asta. Acesta e cazul SUA, care s-a imprumutat mai mult decat putea duce, iar acum face artificii contabile.

Daca ne amintim, China a mai solicitat in trecut o reforma a sistemului monetar international. Ministrul adjunct

active bancare

Foto: Hotnews

al Finantelor chineze s-a dus la Banca Mondiala, mai precis la Comitetul de dezvoltare al BM si a tinut o prelegere din care rezulta ca una din sursele crizei e reprezentata de carentele sistemului monetar international. Problema ridicata era foarte corecta.

Pana la urma, America se imprumuta zilnic de circa doua miliarde de dolari. Din acesti bani isi subventionau de pilda agricultura, ca sa iau doar un singur exemplu. Exporta ieftin si le pune pe celelalte tari producatoare in situatia de a face fata tot mai greu competitiei. China de pilda, care-si arunca banii cumparand datoriile Americii, nu are puterea financiara de a-si sustine productia. Daca si-ar reevalua in crestere moneda, exportatorii chinezi ar fi si mai loviti. Mai mult, prin sistemul de subventii folosit de americani, chinezii sunt obligati sa tina cat mai jos preturile, pentru a fi competitivi.

Optimistii spun ca dolarul nu se va prabusi in curand, moneda SUA fiind mult prea legata de economiile altor state. Orientul Mijlociu, Hong Kong sau mai nou, China reprezinta un spatiu

rezerve

Foto: Hotnews

geografic mai mare decat cel al SUA. Iar dezechilibrele interne din aceste zone adiacente nu au efecte asupra cursului USD. S-a si vazut acest lucru mai ales in ultimii ani.

Cand China vrea sa-si stabilizeze cursul monedei proprii (si asta se intampla de cate ori are un excedent comercial cu SUA care nu e compensat de un flux financiar dinspre chinezi spre americani), banca centrala cumpara active in dolari. Adica acumuleaza rezerve de schimb in moneda americana. Toata lumea castiga. China evita astfel franarea productiei (datorate pierderii de competitivitate suferite pe cand yuanul se aprecia); tarile din Orientul Mijlociu (producatorii de petrol) isi mentin astfel valoarea veniturilor din petrol, iar de cealalta parte, SUA isi poate finanta linistita la dobanzi “calme” deficitele.

Dar, asa cum am mai scris pe undeva, asistam la un paradox: saracii ii finanteaza pe bogati. Un muncitor chinez castiga un dolar pe ora. Un muncitor american, 24 $/ora. Chinezul, din dolarul castigat, economisteste 40 de centi si cheltuie 60. Americanul, din cei 24 de dolari cheltuie 25 si pentru a trai, ia imprumut si dolarul chinezului. Asta-i viata.