Skip to content

Incursiune în lumea preoților care îl susțin pe Călin Georgescu. „Chiar credeți balivernele astea?”

Călin Georgescu face un tur de forță, aproape în fiecare weekend, în diverse zone din țară. Se axează pe piețele țărănești și pe biserici. În general, mediul bisericesc care îl primește cu brațele deschise se exprimă rar în afara zidurilor mănăstirilor respective. HotNews a discutat cu duhovincul mănăstirii  Cârțișoara, Dimitrie Papacioc.  

  • „Fenomenul Georgescu” a apărut pe online, dar are, astăzi, o reprezentare locală, în comunități.
  • În aceste mănăstiri se dezvoltă o retorică deschisă contra „străinilor”. Aceștia sunt prezentați ca dorind dezmembrarea unității de „neam și credință a românilor”, așa cum, de pildă, se exprimă un autor într-un articol publicat pe site-ul mănăstirii Cârțișoara.
  • Este exact discursul politic al lui Călin Georgescu, oglindit în zone locale, mai puțin mediatizate.   
  • Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.

Dimitrie Papacioc este duhovnicul mănăstirii  Cârțișoara din județul Sibiu. Duhovnicul este, într-o mănăstire, cel care are binecuvântare specială de la superiorul ierarhic ca să spovedească. Atunci preotul devine și duhovnicul mănăstirii și al credincioșilor din comunitate. 

Duminică, 30 august 2026, Călin Georgescu venit și a participat la o slujbă religioasă organizată de Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Cârțișoara. În județul Sibiu, Călin Georgescu a stat două zile.

Sâmbătă a participat la un târg al producătorilor agricoli din Cisnădie, unde i-a îndemnat pe oameni să cumpere de la producători autohtoni și a vorbit din nou despre anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

În ziua următoare, fostul candidat la președinție a participat la slujba de duminică organizată de Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Cârțișoara.

Călin Georgescu și Cristela Georgescu, împărtășiți de ÎPS Streza. Foto: George Alexandru Carut / Facebook.com

Publicația sibiană Turnul Sfatului scrie că politicianul a fost împărtășit acolo de Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului.

Printre preoții care au oficiat slujba s-a numărat și Dimitrie Papacioc. 

„Chiar sunteți normal la cap? Chiar credeți balivernele astea?”

Dimitrie Papacioc este îndrumătorul spiritual al măicuțelor care locuiesc la Cârțișoara și cel care oficiază slujbele religioase de zi cu zi ale mănăstirii. El a explicat într-o discuție cu HotNews că nu înțelege de ce prezența politicianului la slujba din 30 august a generat valuri în spațiul public. 

Cu o zi în urmă, Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) și actual membru CNA, catalogase evenimentul drept un „periplu estival de natură politico-electorală” și i-a criticat pe membrii clerului care se asociază cu Georgescu. 

„Eu discut cu toată lumea care vine la liturghie. Nu invit pe nimeni. Vine cine vrea, pleacă cine vrea”, a spus Dimitrie Papacioc despre vizita lui Georgescu. 

Dimitrie Papacioc susține că este izolat de societate și „nu știe ce se întâmplă în lume”. E convins că acuzațiile Parchetului General la adresa politicianului, anchetat pentru propagandă legionară și tentativă de lovitură de stat, nu se bazează pe fapte reale. 

„Stimate domn, chiar sunteți normal la cap? Chiar credeți balivernele astea? O lovitură de stat ar face armata, Securitatea, nu o face un om amărât. Informațiile astea sunt fabricate de cineva, nu sunt venite de la Duhul Sfânt, adevărul absolut”, spune preotul de la Cârțișoara. 

Un curent de gândire „împotriva” străinilor

Retorica lui Călin Georgescu oglindește această lume puțin prezentată la nivel național în România, însă cu mare penetrare locală. De pildă, mănăstirea Cârțișoara se descrie pe propriul site și în articolele sale printr-o combinație de rugăciuni și „rezistență”  împotriva „străinilor”. „Străinii” sunt reprezentați de „catolici” sau de „greco-catolici”. 

Mănăstirea „a fost reînfiinţată în 1990 pe locul unui vechi schit de călugări, ce fusese ridicat prin purtarea de grijă a Domnului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, în jurul anilor 1400, spre a fi un avanpost de rezistenţă împotriva expansiunii catolicismului”, sună prezentarea lăcașului de cult, de pe site-ul manastireacartisoara.ro. 

Site-ul mănăstirii a găzduit până pe 31 august 2026 un articol intitulat „Istoric şi cuvînt de învăţătură”. Textul susține că greco-catolicismul este o „credință hibridă” care amestecă elemente ortodoxe cu o „doctrină apuseană eretică”, fiind folosită de străini pentru a dezmembra unitatea de „neam și credință a românilor”. 

Metadatele site-ului îl dau ca autor pe „Dimitrie”, dar preotul Dimitrie Papacioc de la Cârțișoara spune că este o coincidență de nume și nu l-a scris el, pentru că nu are acces la calculator și Internet. Textul a dispărut de pe site la puțin timp după discuția telefonică dintre HotNews și Dimitrie Papacioc. 

Dimitrie Papacioc și istoria mănăstirii

Preotul Dimitrie Papacioc. FOTO: captură video TRINITAS TV / Youtube.com

Site-ul mănăstirii și Mitropolia Ardealului îl prezintă pe preotul Dimitrie Papacioc drept nepotul de frate al părintelui Arsenie Papacioc. „Crescut și format de mic copil în duhul părintelui, i-a fost alături pînă în ultima clipă a vieții”, se arată pe manastireacartisoara.ro

Arsenie Papacioc este descris de același site drept „cel mai de seamă întemeietor duhovnicesc” al comunității religioase din Mănăstirea Cârțișoara. A murit în 2011 și, conform agenției de presă a Bisericii Ortodoxe, a fost considerat „unul dintre cei mai iubiți duhovnici” din România. 

Potrivit doxologia.ro, proiect media al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, el s-a alăturat în 1933 Mișcării Legionare – decizie ce i-a atras persecuția politică atât în timpul dictaturii lui Carol al II-lea, cât și după instaurarea dictaturii comuniste.