Infecțiile rezistente la antibiotice ar putea ucide un om la fiecare 3 secunde, până în 2050. Românii iau antibiotice haotic, fără consult medical

​Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea lor neadecvată a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente.

Infecțiile rezistente la antibiotice vor provoca 10 milioane de decese pe an până în 2050

Infecțiile rezistente la antibiotice au ucis peste 1,2 milioane de oameni în 2019 și au devenit una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.

Experții la nivel mondial atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an.

Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om din cauza unei infecții rezistente la antibiotice, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății.

Practic, infecțiile rezistente la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel mondial.

„Sunt multe situații în care pacienții insistă să primească antibiotic chiar și pentru o simplă răceală”

11 experți internaționali ai Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) s-au întâlnit în perioada 23-24 mai la București cu experți naționali pentru a discuta provocările actuale și pentru a dezvolta noi resurse pentru medici, farmaciști și pacienți, luând în considerare principiile alfabetizării în domeniul sănătății.

România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului și pe ultimul loc în ceea ce privește cunoștințele generale ale populației despre utilizarea antibioticelor, arată datele Eurostat.

Datele comparate despre consumul de antibiotice (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, sunt îngrijorătoare și relevă că o treime dintre români folosesc în continuare antibiotice în mod necorespunzător, pentru simple răceli sau durere în gât.

Infecțiile cu germeni multirezistenți reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate și specific pentru sistemul de sănătate și spitalele din România.

„Ne bucură faptul că această întâlnire are loc în România, o țară care se află la coada clasamentelor privind un consum responsabil de antibiotice. Este nevoie să fim parte din acțiunile globale și să învățăm din experiența altor state care sunt mult mai avansate în a îndeplini dezideratele OMS în domeniul combaterii AMR”, a declarat prof. dr. Codruț Sarafoleanu, secretar general al Societății Române de Rinologie.

„Avem nevoie de noi resurse pentru educarea medicilor, farmaciștilor și în primul rând pentru educarea pacienților. Sunt multe situații în care pacienții insistă să primească antibiotic chiar și pentru o simplă răceală. Este îngrijorător și doar cu eforturi majore din partea tuturor celor implicați în domeniul sănătății putem reuși o schimbare de paradigmă și comportament”, a declarat Dr. Adriana Antohe, membru al grupului RespiRo al Societății Naționale de Medicina Familiei.

În 2021, Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei au lansat la nivel național Coaliția AMR 2050, o inițiativă având ca obiectiv conștientizarea și informarea publicului larg și medicilor cu privire la rezistența antimicrobiană.

Persoane publice și formatori de opinie în social media precum Ela Crăciun, Dr. Mihail Pautov, Simona Gherghe, Laura Cosoi, Andreea Bănică s-au alăturat campaniei, lansând un manifest online pentru utilizarea responsabilă a antibioticelor.

Cele două Societăți medicale care au inițiat campania își propun atragerea în campanie a unor noi parteneri de alte specialități medicale și reprezentanți ai societății civile, precum și dezvoltarea unor ghiduri de bună practică medicală pentru recomandarea și administrarea de antibiotice.

Impactul negativ al rezistenței la antibiotice se adâncește odată cu pandemia de COVID-19

Specialiștii estimează că impactul negativ al rezistenței la antibiotice se adâncește odată cu pandemia de COVID-19 și cu folosirea necorespunzătoare, în multe cazuri, a antibioticelor pentru tratarea acestei infecții.

Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP), convocat și susținut de Reckitt, a reunit la București experți din 11 țări care lucrează continuu de aproximativ 10 ani pentru a schimba paradigma utilizării necorespunzătoare a antibioticelor, prin promovarea conștientizării și pledând pentru alternative de ameliorare simptomatică în infecțiile căilor respiratorii superioare (ICRS), astfel transformând în mod pozitiv comportamentul consumatorilor.

În perioada 23-24 mai a avut loc la București întâlnirea anuală a Parteneriatului Global pentru Infecții Respiratorii, ce a reunit experți la nivel global și la nivel național. România a fost reprezentată la această întâlnire de prof. dr. Codruț Sarafoleanu, secretar general al Societății Române de Rinologie, dr. Adriana Antohe și Dr. Gabriela Comisel, reprezentanți ai Societății Naționale de Medicina Familiei, Farm. Anca Crupariu, reprezentant al Colegiului Farmaciștilor și de Conf. Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.

Obiectivele întâlnirii: a reflecta asupra progreselor recente ale rezistenței antimicrobiene (AMR) pentru a formula noi abordări GRIP, a împărtăși experiența locală și învățăturile despre inițiative de succes pentru combaterea AMR, a crea resurse noi pentru pacienți și medici, luând în considerare principiile alfabetizării în domeniul sănătății.

“Bazându-se pe capitalul intelectual al membrilor săi și pe resursele bazate pe dovezi pentru managementul simptomatic al infecțiilor acute ale tractului respirator, Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) are o poziție unică pentru promovarea celor mai bune practici în managementul clinic al COVID-19 non-sever, autoîngrijire și administrarea de antimicrobiene în general”, a declarat prof. Sabiha Essack, membru GRIP prezent la București.

Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) – https://www.grip-initiative.org/ – reprezintă o platformă de colaborare între experți cu scopul de a lupta împotriva rezistenței antimicrobiene prin campanii de conștientizare și de advocacy, bazate pe dovezi.

Experții GRIP au dezvoltat un cadru pentru schimbare și resurse pentru profesioniștii în domeniul sănătății.

Membrii GRIP la nivel mondial reprezintă un mix de medici, farmaciști, cadre universitare și specialiști în boli infecțioase din 11 țări.