Inflația în România scapă de pragul de două cifre, dar nu luați asta ca pe o veste bună

Rata anuală a inflaţiei în România a coborât marginal în luna octombrie, de la 9,9% în septembrie – conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) – la 9,8%, arată un comunicat transmis miercuri de INS. Energia este în fruntea clasamentului scumpirilor, propagându-se în costurile celorlalte bunuri.

În paralel, un bun de bază precum pâinea s-a scumpit cu circa 10% în ultimele 12 luni, semnalând că presiunile inflaţioniste persistă și că vor mai urma câteva luni de scumpiri accelerate. Calculată pe metodologia europeană (pentru a face datele comparabile între țări), indicele armonizat al prețurilor din România este, potrivit Eurostat, de departe cel mai mare – 8,4%- următoarea clasată, Estonia, având o inflație la jumătate din cea a noastră.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menținut și în acest interval la fructele proaspete (22,74%). O cafea costă cu 19,25% mai mult decât anul trecut, în vreme ce fructele și conservele din fructe sunt mai scumpe cu 14,96%.

Prețurile din grupa produselor zahăr, produsele zaharoase și mierea de albine au crescut cu 13,27%. Deși mai temperate comparativ cu cele din lunile anterioare, alte creșteri mai substanțiale se constată și la laptele de vacă, 11,46%, la pâine, cu 9,5% și la citrice cu 8,16%.

Ouăle şi-au mărit tariful în acest interval cu 9,03%. La categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,39%, iar cel al vinului cu 6,57%. O altă majorare importantă a tarifelor se constată și la carnea de bovine, cu 10,39%.

În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în octombrie 2025 comparativ cu luna similară din 2024 s-au consemnat în cazul biletelor CFR, acestea majorându-se cu 18,59%, urmate de cele ale serviciilor de igienă și cosmetică, cu 18,54%.

Alte creșteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de reparații auto, 16,57%, urmate de serviciile de confecţionat şi reparat încălțăminte și îmbrăcăminte, cu 14,76%. Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,86%. În același timp, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 13,53%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 12,41%.

Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din octombrie continuă să fie la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 72,30% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică (17,70%), la cărți, ziare, reviste (10,11%), detergenți (8,9%), tutun și țigări (6,68%). Nu în ultimul rând, și medicamentele și-au majorat prețurile în octombrie cu 5,45%.

Mai jos, topul celor mai mari 10 scumpiri:

Astăzi, Banca Națională a României (BNR) îşi reuneşte Consiliul de Administraţie pentru a aproba noul „Raport asupra inflaţiei” şi a decide eventuale direcţii ale politicii monetare. Contextul: inflaţia se menţine la un nivel ridicat, iar facturile, alimentele şi serviciile continuă să urce.

În septembrie 2025, rata anuală a inflaţiei era 9,9%. Această uşoară reducere din octombrie este însă mai degrabă un „platou” decât un declin real pronunţat – semn că politica monetară trebuie să rămână vigilentă.

Preţul pâinii – un indicator personal al inflaţiei

Consumatorii simt mai acut creşteri semnificative la produsele de bază. De exemplu: pâinea s-a scumpit cu aproximativ 10% faţă de anul precedent, ceea ce creează o disonanţă între cifrele agregate şi experienţa zilnică a unei familii.

Această anticipare a faptului că „inflaţia oficială scade” dar „preţurile continuă să crească” generează o creştere a neîncrederii.

Ce va decide azi BNR?

La şedinţa de astăzi, Consiliul de Administraţie al BNR are pe agendă:

• aprobarea raportului trimestrial/anual asupra inflaţiei;
• evaluarea traiectoriei inflaţiei pentru 2026;
• politica ratei dobânzii de referinţă — în momentul de faţă 6,50% pe an.

Analiştii anticipează că BNR va menţine rata dobânzii la 6,50% în ședința din 12 noiembrie 2025, până la o eventuală relaxare în 2026.

Implicaţii pentru consumatori şi gospodării

Chiar dacă cifra de 9,8% pare „mai bună” decât 9,9%, diferenţa este nesemnificativă pentru cineva care vede pâinea cu +10%.

Practic, inflația acționează ca un impozit regresiv — cu cât ești mai sărac, cu atât „rata ta personală a inflației” e mai mare.

De asemenea, chiar dacă inflația continuă să scadă, vom intra într-o perioadă de „mahmureală inflaționistă” — prețurile nu se mai întorc niciodată la nivelul de dinainte. Aceasta „mahmureală inflaționistă” este un termen folosit pentru a descrie dificultățile economice care persistă chiar și după ce inflația începe să scadă. Efectele scumpirilor- precum prețuri mai mari, scăderea puterii de cumpărare și obiceiuri de consum și afaceri perturbate—continuă să afecteze economia, gospodăriile și politicile publice.​