Infrastructura digitală, noua linie de front a României. Interviu cu Mihnea Rădulescu, CEO CloudXEdge
Infrastructura digitală a devenit o resursă strategică, într-un context internațional marcat de tensiuni geopolitice, atacuri cibernetice și o dependență tot mai mare a economiei de date și aplicații. Într-un interviu despre suveranitatea datelor, reziliența digitală și investițiile necesare pentru infrastructura IT a României, Mihnea Rădulescu, CEO CloudXEdge, arată că vulnerabilitățile trebuie analizate pe mai multe niveluri, de la centrele de date și echipamentele hardware până la platformele software și aplicațiile utilizate de companii și instituții. „E greu să vorbim de infrastructură digitală în România. Pentru că în România sunt foarte multe instituții, companii publice sau private care au propriile infrastructuri. Deci nu există o singură infrastructură. Există multe infrastructuri paralele”, explică acesta.
Centrele de date din România se confruntă cu o provocare majoră în era inteligenței artificiale: echipamentele necesare sunt tot mai scumpe, consumul de energie crește, iar infrastructurile existente nu au fost proiectate pentru noile cerințe de calcul. În paralel, numeroase companii și instituții publice folosesc sisteme învechite, care le pot expune atacurilor cibernetice. „Există instituții și companii în România care sunt foarte bine protejate, au nivel de reziliență aproape de maxim. Însă, din păcate, sunt foarte multe companii, în special companiile mai mici, și instituții care, pe diversele componente, dau vulnerabilitate, nu sunt acolo unde trebuie.” spune Mihnea Rădulescu, CEO CloudXEdge.
Suveranitatea datelor nu înseamnă doar siguranța locului în care sunt stocate
Unul dintre subiectele tot mai importante pentru organizațiile europene este suveranitatea digitală. Potrivit lui Mihnea Rădulescu, aceasta nu se rezumă la alegerea unui centru de date din România sau din alt stat european, ci presupune și controlul asupra tehnologiilor și companiilor care gestionează informațiile. „Suveranitatea datelor este un concept mai vechi, se referă la locul, localizarea și protecția datelor pe care o aplicație sau o platformă le prelucrează. Acum, în ultimii ani, datorită contextului geopolitic în special, chestiunea suveranității a început să fie din ce în ce mai pregnantă”, afirmă CEO-ul CloudXEdge. Acesta face referire la proiectul european Cloud and AI Development Act (CADA), despre care spune că urmează să stabilească standarde legate de suveranitatea datelor.
Una dintre preocupările europene este dependența de marii furnizori globali de cloud, cunoscuți drept hyperscalers, precum Microsoft, Amazon Web Services și Google. „Una dintre temerile Comisiei Europene este că, odată ce s-au încărcat datele într-unul dintre aceste cloud-uri, controlul vizavi de unde stau datele efectiv poate exista, dar unde pot pleca datele și cât de mult pot fi ele accesate din altă parte prin intermediul acestor platforme globale, este o altă discuție”, explică Mihnea Rădulescu.
În cazul CloudXEdge, soluția descrisă de acesta presupune utilizarea unor echipamente de la producători internaționali, dar dezvoltarea unei platforme proprii de virtualizare, bazată pe tehnologie open-source. Compania a construit două centre de date, unul la Brașov și unul la Ploiești, iar clienții pot alege în care dintre acestea să fie stocate datele. „Clientul poate să selecteze și poate să spună exact unde își dorește să aibă datele, ori în Ploiești, ori în Brașov, și va ști că de acolo nu pleacă niciodată”, afirmă CEO-ul CloudXEdge.
De ce un backup nu este suficient pentru reziliența digitală
Reziliența digitală este adesea asociată cu securitatea cibernetică, însă Mihnea Rădulescu spune că organizațiile trebuie să ia în calcul și riscurile fizice, inclusiv distrugerea sau indisponibilitatea unui centru de date. „Dacă datele unei companii sau ale unei instituții stau într-un singur data center, atunci vulnerabilitatea, chiar dacă data center-ul e protejat și are cele mai înalte standarde posibile de certificare, este cu siguranță mare, pentru că acel data center poate să fie țintit”, explică Rădulescu.
În acest context, existența unei copii de siguranță nu garantează automat continuitatea activității. Dacă backup-ul se află în același centru de date cu sistemele principale, poate fi afectat de același incident. „Sunt foarte multe cazuri în România unde acele date, din păcate, stau într-un singur loc. De multe ori auzim: «Avem backup». Ce înseamnă backup? Dacă backup-ul respectiv este făcut tot în același data center, chiar dacă pe echipamente diferite, iarăși se supune unei posibile vulnerabilități”, spune acesta.
O soluție este distribuirea datelor în locații diferite, astfel încât un incident să nu afecteze simultan toate copiile informațiilor, obiectivul fiind reducerea riscurilor prin mai multe niveluri de protecție. „Dacă stau în două centre de date sau într-un centru de date și în cloud, în altă parte, în altă țară, în altă geografie, atunci deja avem cu totul și cu totul altă percepție și o altă putere a acestei reziliențe”.
Companiile mici și instituțiile publice, vulnerabile din cauza infrastructurii învechite
Deși România a făcut investiții în infrastructura digitală în ultimii ani, există încă diferențe importante între organizații. CEO-ul CloudXEdge spune că infrastructurile administrate de instituții publice, inclusiv cele dezvoltate cu fonduri europene, au cunoscut progrese, dar că multe organizații mai mici nu au ținut pasul cu evoluția tehnologică. „Tindem, în special în spațiul public, să spunem că România este la ani-lumină din punct de vedere digital față de alte țări. Nu e chiar așa.”, afirmă el.
Tot el menționează investițiile realizate în infrastructuri publice gestionate de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). „Să știți că în ultimii ani s-au investit foarte mulți bani în infrastructura digitală din România. Există multe instituții publice și private, infrastructuri guvernamentale gestionate de ADR, cealaltă gestionată de STS, unde s-au investit foarte mulți bani și fonduri europene.”
În același timp, spune el, există numeroase companii mici și mijlocii, dar și instituții publice locale, care continuă să folosească infrastructuri vechi, administrate în propriile sedii. Aici, problema nu ține doar de echipamente, ci și de aplicațiile și sistemele de operare care nu mai beneficiază de actualizări de securitate. „Uneori, în special în mediul privat, dar nu numai, se folosesc aplicații care sunt «out of support», sisteme de operare care nu mai sunt susținute de producător, versiuni vechi, de zece ani în urmă.” Aceste sisteme pot reprezenta puncte de intrare pentru atacatori, iar utilizarea unui antivirus sau a unui firewall nu elimină toate riscurile.
Cea mai mare problemă identificată de Mihnea Rădulescu este adopția foarte mică, prin comparație cu alte țări din Europa de servicii de cloud. Unul dintre motive este lipsa de informare cu privire la avantajele acestor servicii.
Echipamentele hardware s-au scumpit de până la patru ori
O altă problemă pentru companiile care vor să-și modernizeze infrastructura este creșterea prețurilor echipamentelor hardware, pe fondul cererii globale alimentate de dezvoltarea centrelor de date și a inteligenței artificiale. „În ultimele șapte – opt luni, prețul echipamentelor hardware a crescut și până la de 4 ori. Este un fenomen global, datorat în special exploziei de cereri pentru centre de date în lume.”, spune Rădulescu.
Cererea nu vizează doar GPU-urile folosite pentru AI, ci și echipamentele clasice necesare funcționării infrastructurilor IT. „Când vorbim de AI, ne gândim doar la echipamente dedicate AI, dar, de fapt, se consumă foarte multe echipamente clasice, CPU, memorie, RAM și așa mai departe, pe lângă GPU-urile de care tot se vorbește acum.”
CEO-ul CloudXEdge observă direct evoluția prețurilor, deoarece investește constant în echipamente pentru extinderea capacității de cloud. „Noi investim continuu în hardware pentru a crește capacitatea de cloud pe care o vindem către clienții noștri și vedem progresia aceasta de prețuri la aceleași servere, la același nivel de echipament. Incredibil, de la sfârșitul lui 2025 și până la mijlocul lui 2026, deci în decurs de șase luni, au explodat aceste prețuri.” În plus, termenele de livrare au crescut, ceea ce complică planurile organizațiilor care au nevoie de capacitate suplimentară.
În acest context, Rădulescu recomandă companiilor să ia în calcul serviciile de tip Infrastructure as a Service (IaaS), prin care infrastructura hardware este furnizată ca serviciu, fără ca fiecare organizație să fie nevoită să cumpere și să administreze propriile echipamente. „Pentru o companie sau chiar și pentru o instituție publică să achiziționeze noi infrastructuri pe care să le gestioneze singure devine aproape imposibil, pentru că prețurile sunt deja apocaliptice, aș putea să spun.”
El adaugă că administrarea infrastructurii presupune competențe tot mai specializate. „Specializările în lumea IT au început să fie atât de nișate, încât e aproape imposibil ca un om să se priceapă la tot în zona de infrastructură. (…) Există companii cum suntem noi, care putem prelua o bună parte din toate aceste investiții și le putem oferi sub formă de serviciu. De fapt, asta e definiția economică, dacă vreți, a cloud-ului.”
Centrele de date din România nu sunt pregătite pentru cerințele AI
Dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă fundamental cerințele pentru infrastructura digitală, în special în privința puterii de calcul și a energiei necesare pentru alimentarea echipamentelor. Mihnea Rădulescu distinge între infrastructura folosită pentru antrenarea modelelor AI și cea necesară pentru inference, adică procesarea solicitărilor utilizatorilor atunci când interacționează cu un model. „Există două mari zone de interes în zona de infrastructură digitală vizavi de AI. Una este ceea ce se numește large learning models, centre de date echipate cu foarte multe GPU-uri. (…) Odată cu explozia AI-ului, s-a ajuns la o nevoie de procesare matematică foarte intensă pentru a putea antrena aceste modele.”
Aceste echipamente consumă cantități mari de energie, iar centrele de date trebuie proiectate astfel încât să poată susține densități de putere mult mai mari decât în trecut. „Acum doi, trei, patru ani, într-un data center, o putere de până la 10 kW pe fiecare rack era deja ultra-suficientă. Astăzi s-a ajuns deja la puteri de peste 200 kW pe rack, pentru a pune servere cu GPU-uri în ele”, explică Mihnea Rădulescu.
În plus, România nu are neapărat un avantaj competitiv în privința costului energiei. „Din păcate, România nu are cea mai ieftină energie din Europa. Suntem la un nivel mediu în Europa, dar nu e neapărat cea mai atractivă pentru un investitor care ar vrea să construiască astfel de centre de date”, completează CEO-ul CloudXEdge.
Centre de date modulare, o alternativă la infrastructura clasică
Pentru a răspunde cererii, CloudXEdge a mizat pe centre de date mai mici, modulare, care pot fi amplasate aproape de client și extinse în funcție de necesități. „Noi ne-am gândit de la început că o să fie o creștere, deși nu am anticipat nici noi o asemenea creștere. Calea pe care am ales-o este să creăm centre de date mai mici, modulare, care pot fi puse oriunde, practic, inclusiv aproape de client sau în curtea clientului, și care pot fi upgradate, inclusiv la nivel de power, la un cost foarte redus.”
Potrivit CEO-ului CloudXEdge, o astfel de arhitectură permite creșterea capacității fără costurile pe care le-ar presupune modernizarea unei infrastructuri clasice de mari dimensiuni. Un alt avantaj este timpul necesar pentru punerea în funcțiune a echipamentelor. Există companii care au cumpărat deja servere, dar nu au unde să le instaleze din cauza limitărilor de putere ale centrelor de date disponibile.
Tot el spune că cererea pentru centre de date modulare a depășit așteptările companiei, care a pornit inițial cu un model de business bazat pe servicii cloud, cu susținerea Liberty Global. „Am pornit acest business ca un business de cloud și de servicii de cloud. Dar vedem o cerere enormă pe zona aceasta de modular data centers, pentru că pur și simplu nu există alternative pentru clienți.”
În ceea ce privește infrastructura pregătită pentru AI, Mihnea Rădulescu spune că nu este suficient ca un centru de date să poată găzdui servere obișnuite. Acesta trebuie să aibă capacitatea energetică și echipamentele necesare pentru a susține aplicații care utilizează acceleratoare grafice și alte componente dedicate. CloudXEdge utilizează deja GPU-uri în propria infrastructură, ceea ce îi permite să găzduiască anumite aplicații care folosesc inteligența artificială, inclusiv în scenarii în care localizarea datelor este importantă.
Pentru România, provocarea nu este, așadar, doar adoptarea unor noi aplicații bazate pe inteligență artificială, ci și dezvoltarea infrastructurii care le poate susține, într-un context în care costurile echipamentelor, necesarul de energie și cerințele de securitate cresc simultan.
Material susținut de CloudXEdge