INS confirmă: România începe să strângă cureaua. Vânzările de alimente au scăzut în 2025, iar comercianții sunt îngrijorați de scăderea vânzărilor și a clienților

Statistica a confirmat joi faptul că vânzările din comerț (care aproximează foarte bine consumul privat) sunt în declin, anul trecut comerțul cu amănuntul crescând cu doar 0,2%, după ce vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 2,7%.

Toate sectoarele se plâng de scăderea vânzărilor, clienților și a comenzilor, potrivit calculelor care au stat la baza indicelui Confidex. Studiul Confidex (singurul studiu longitudinal din România care măsoară, de peste cinci ani, încrederea oamenilor de afaceri în economia națională) este realizat din 2020 de Impetum Group, coagulând în acest timp în jurul său o comunitate de peste 4.500 de antreprenori si oameni de afaceri din România.

Comerțul și Industria rămn însă sectoarele cele mai pozitive și echilibrate la finalul anului 2025. Construcțiile și Transporturile rămân în mare parte precaute, în timp ce IT-ul și Agricultura sunt mai pesimiste, în special din cauza impactului AI-ului și a condițiilor meteo.

Reamintim că datele publicate joi de INS confirmă scăderea serviciilor prestate populației, despre care HotNews a scris.

Scădere generalizată, nu o problemă punctuală

Datele INS arată că aceste servicii au înregistrat în octombrie un declin consistent:

• hoteluri și restaurante: -12% față de luna precedentă, -9,4% an/an;
• agenții turistice și tur-operatori: scăderi atât lunar, cât și anual;
• spălătorii și curățătorii: -7,8% an/an;
• chiar și jocurile de noroc și activitățile recreative sunt ușor în teritoriu negativ an/an (cu circa 5%)

Când scad inclusiv serviciile care, în mod normal, rezistă mai bine în perioade dificile, vorbim de o ajustare mai profundă a comportamentului de consum.

De ce nu este doar un „efect sezonier”

INS publică atât seria brută, cât și seria ajustată sezonier. Scăderea apare în ambele. Asta înseamnă că nu este explicată de concedii și nu ține de numărul de zile lucrătoare. În concluzie, nu este un accident statistic.

Seria ajustată este cea pe care o folosesc și băncile centrale, și analiștii macro pentru a evalua tendințele reale. Iar această serie indică clar o contracție.

Legătura cu veniturile reale și inflația

Chiar dacă inflația s-a temperat față de vârfurile din 2022–2023, efectele cumulate asupra bugetelor gospodăriilor nu au dispărut. O parte importantă din creșterile salariale din ultimii ani a fost absorbită de costuri mai mari cu locuința, servicii esențiale, dobânzi mai ridicate.

Ce vedem acum în serviciile pentru populație este etapa a doua a ajustării: după ce consumul a fost susținut artificial o perioadă, gospodăriile devin mai prudente și taie exact din zona „non-esențială”.

De ce contează pentru PIB și perspectivele economice

Serviciile pentru populație au o pondere semnificativă în valoarea adăugată și în ocuparea forței de muncă. O scădere prelungită aici înseamnă presiune pe afacerile mici și mijlocii, investiții amânate, creștere mai slabă a PIB-ului în trimestrele următoare.

Cu alte cuvinte, datele din acest comunicat sunt un semnal timpuriu despre încetinirea economiei, înainte ca aceasta să fie vizibilă în cifrele de PIB sau în statisticile de ocupare.

INS nu face interpretări, dar datele sugerează clar: consumul populației nu mai este motorul de creștere din anii anteriori, iar economia intră într-o fază de normalizare, după ani de șocuri succesive.

Concluzie: când oamenii încep să renunțe la vacanțe, restaurante, servicii personale și recreere, economia transmite un mesaj simplu: banii se cheltuiesc mai atent, iar creșterea devine mai fragilă.