Ce ne spune, de fapt, scăderea serviciilor pentru populație – și de ce contează mai mult decât pare

Comunicatul publicat de Institutul Național de Statistică privind cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației în octombrie 2025 trece ușor neobservat în fluxul zilnic de știri economice. Procentele sunt tehnice, formularea este seacă, iar indicatorul pare marginal în raport cu „vedetele” obișnuite – PIB, inflație, deficit. În realitate însă, aceste date spun o poveste esențială despre starea consumului real al populației și despre faza în care intră economia României.

INS arată că, în luna octombrie 2025, volumul serviciilor de piață prestate populației a scăzut:

• cu 1,9% față de luna precedentă, ca serie ajustată sezonier;

• cu 6,9% față de octombrie 2024.

Pe primele zece luni din an, reculul este de peste 2% față de perioada similară din 2024. Singurul tip de serviciu care a fost pe plus a fost „coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare”.

De ce acest indicator este un „termometru” bun al economiei reale

Serviciile de piață prestate populației – hoteluri, restaurante, turism, coafură, spălătorii, activități recreative – au o caracteristică-cheie: sunt printre primele cheltuieli pe care gospodăriile le reduc atunci când veniturile reale sunt sub presiune.

Spre deosebire de consumul de bază (alimente, utilități), aceste servicii reflectă disponibilitatea reală de a cheltui, nu necesitatea. Din acest motiv, ele sunt un indicator sensibil atât al încrederii populației și puterii de cumpărare, cât și al percepției asupra viitorului.

Când aceste servicii scad simultan lună-la-lună și an-la-an, mesajul este clar: consumul discreționar se contractă.

Scădere generalizată, nu o problemă punctuală

Datele INS arată că declinul nu este concentrat într-un singur sector:

• hoteluri și restaurante: -12% față de luna precedentă, -9,4% an/an;

• agenții turistice și tur-operatori: scăderi atât lunar, cât și anual;

• spălătorii și curățătorii: -7,8% an/an;

• chiar și jocurile de noroc și activitățile recreative sunt ușor în teritoriu negativ an/an (cu circa 5%)

Când scad inclusiv serviciile care, în mod normal, rezistă mai bine în perioade dificile, vorbim de o ajustare mai profundă a comportamentului de consum.

De ce nu este doar un „efect sezonier”

INS publică atât seria brută, cât și seria ajustată sezonier. Scăderea apare în ambele. Asta înseamnă că nu este explicată de concedii și nu ține de numărul de zile lucrătoare. În concluzie, nu este un accident statistic.

Seria ajustată este cea pe care o folosesc și băncile centrale, și analiștii macro pentru a evalua tendințele reale. Iar această serie indică clar o contracție.

Legătura cu veniturile reale și inflația

Chiar dacă inflația s-a temperat față de vârfurile din 2022–2023, efectele cumulate asupra bugetelor gospodăriilor nu au dispărut. O parte importantă din creșterile salariale din ultimii ani a fost absorbită de costuri mai mari cu locuința, servicii esențiale, dobânzi mai ridicate.

Ce vedem acum în serviciile pentru populație este etapa a doua a ajustării: după ce consumul a fost susținut artificial o perioadă, gospodăriile devin mai prudente și taie exact din zona „non-esențială”.

De ce contează pentru PIB și perspectivele economice

Serviciile pentru populație au o pondere semnificativă în valoarea adăugată și în ocuparea forței de muncă. O scădere prelungită aici înseamnă presiune pe afacerile mici și mijlocii, investiții amânate, creștere mai slabă a PIB-ului în trimestrele următoare.

Cu alte cuvinte, datele din acest comunicat sunt un semnal timpuriu despre încetinirea economiei, înainte ca aceasta să fie vizibilă în cifrele de PIB sau în statisticile de ocupare.

Ce NU spune comunicatul – dar se vede printre rânduri

INS nu face interpretări, dar datele sugerează clar: consumul populației nu mai este motorul de creștere din anii anteriori, iar economia intră într-o fază de normalizare, după ani de șocuri succesive.

Concluzie: când oamenii încep să renunțe la vacanțe, restaurante, servicii personale și recreere, economia transmite un mesaj simplu: banii se cheltuiesc mai atent, iar creșterea devine mai fragilă.