Intalnire cu Andreea Esca la Libraria Humanitas de la Cismigiu, sambata, 21 iunie, ora 11.00

Sâmbătă, 21 iunie, ora 11.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va puteti intalni cu Andreea Esca, Dan C. Mihăilescu şi editorul Iustina Croitoru despre bestsellerul Boookfest 2014, Ce-am făcut când am tăcut de Andreea Esca.

„Îmi plac oamenii care au puterea, curajul şi demnitatea de a-şi asuma viaţa, trăirile, calităţile şi defectele. Pentru că, indiferent de situaţie, pe oameni trebuie să-i poţi privi mereu în ochi şi nu trebuie să-ţi fie niciodată ruşine cu tine. Oricât de complicat ar fi adevărul, oricât de greu ţi-ar fi să recunoşti că ai greşit, oricât de dur ar fi să spui că suferi sau, dimpotrivă, că n-ai pierdut nimic, oricât de peste mână îţi este să-i mulţumeşti cuiva, fă-o! Fii adevărat în relaţiile cu prietenii pentru că doar aşa îi vei păstra pe viaţă şi numai aşa le vei obţine stima pentru totdeauna, chiar şi atunci când, poate, le-ai greşit cu ceva. Nimic nu este mai de neiertat decât lipsa de asumare, teama de exprimare, fuga de adevăr, frica de viaţă…“ Andreea Esca

„Andreea Esca este ştirea României. Sunt generaţii care au crescut cu ea în minte, pe ecranul ProTV. Însă o jurnalistă de ştiri profesionistă nu le vorbeşte oamenilor cu chiar cuvintele ei. Oricât ar fi de ataşantă, trebuie să rămână şi impersonală, să nu lase să se vadă prea mult dincolo de chip şi voce. În cartea aceasta, Andreea Esca simte nevoia să ne spună cuvintele ei. Să ne transmită ştiri despre ea şi despre oameni, altfel decât la televizor. Andreea păşeşte dincoace de ecran, printre noi.“ (Cristian Tudor Popescu)

„Când un om cu un contur public pronunţat îşi schimbă registrul de comunicare, lumea devine atentă şi curioasă. Andreea Esca îşi asumă riscurile şi, plecând de la microfonul ştirilor, se instalează în faţa computerului. Rezultatul e un autoportret din cuvinte. Ştim, e-adevărat, că autoportretul clasic presupune de obicei o strategie a avuabilului. Artistul îşi alege o postură convingătoare, iar noi, privitorii, îl vedem în primul rând cu ochii lui. Ce-am făcut când am tăcut e un portret atipic, şi asta nu doar fiindcă frazele ţin loc de culori. E atipic şi fiindcă Andreea Esca nu-şi falsifică amintirile şi viaţa. E sinceră, cordială, sensibilă. Preferă să fie autentică în loc să-şi dea cu fard pe viaţă. Îşi păstrează anumite candori şi nu se sustrage nostalgiilor. Scrie neîmpovărată de propriul brand, ci înveselită de gândul că le poate spune şi altora poveşti despre copilărie, adolescenţă şi prima iubire.“ (Radu Paraschivescu)