Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, susține o conferință de presă la sediul instituției din București, 21 ianuarie 2026. Foto: Inquam Photos / George Călin
Alegerile anticipate sunt posibile, dar nu pot fi organizate după calendarul prevăzut acum de legislaţia electorală, spune preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, într-un interviu pentru publicul HotNews. Adrian Ţuţuianu afirmă că este nevoie ca Parlamentul, aflat acum în vacanţă, să schimbe unele legi într-un timp foarte scurt.
Ce a răspuns Țuțuianu despre PNL și UDMR când a fost întrebat dacă statutul său de fost membru PSD îl poate îndemna să se opună alegerilor anticipate.
„Cum organizăm votul în 850 de secții pentru românii din străinătate?”.
„Cum reducem regula numărului de semnături necesare, pentru că trebuie obținute într-un timp mai scurt?”.
Fost membru PSD, șeful AEP Adrian Ţuţuianu neagă că încearcă să blocheze anticipatele din motive politice. El spune că instituţia pregăteşte deja variantele pentru organizarea scrutinului. Dar, spune el, e nevoie de cooperarea partidelor și a Parlamentului.
„Trebuie să o facem astfel încât dreptul la vot al niciunui cetățean să nu fie încălcat”, spune Adrian Țuțuianu.
El susţine că unele termene pot fi scurtate de Guvern. Altele însă sunt stabilite prin lege şi nu pot fi schimbate decât de Parlament.
Adrian Țuțuianu: „Eu sunt venit pe filieră PSD, dar vicepreședinții AEP sunt PNL și UDMR”
HotNews: Domnule Adrian Țuțuianu, aţi spus că există mai multe impedimente de ordin legal, care fac ca organizarea alegerilor anticipate să fie imposibilă în momentul de față. Asta e o poziție politică, având în vedere partidul din care proveniți? Adrian Ţuţuianu: Este o teză falsă și, după părerea mea, avansarea tezei că cineva promovează numai interese politice partizane nu face decât să ducă la decredibilizarea instituției. Eu sunt venit pe filieră PSD, sunt fost membru PSD.
Vicepreşedintele Cosmin-Gabriel Popp a fost membru PNL, numit de preşedintele Klaus Iohannis. Celălalt vicepreşedinte, domnul Zsombor Vajda, este numit de premier pe filieră UDMR. Secretarul general al instituţiei este tot pe filieră PNL.
Comunicarea publică pe care am făcut-o reprezintă rezultatul unei analize în structurile noastre interne. Dar noi n-am spus niciun moment că nu se pot organiza alegeri anticipate.
Decizia e a președintelui
– Dar vă opuneţi organizării alegerilor? – Este ilogică o asemenea afirmație, pentru că decizia privind organizarea alegerilor anticipate trebuie luată de președintele României după ce parcurge procedura prevăzută de Constituție.
Mai departe, AEP trebuie să facă ce spune Constituţia, adică să organizeze alegeri anticipate în trei luni. Eu am spus că există impedimente şi probleme de natură constituțională şi juridică, pe de-o parte, şi impedimente de natură logistică, de cealaltă parte.
În 2024, au fost 6 luni între decizia alegerilor și scrutin
– Care sunt acestea? – Legat de primele, recomand să citim decizia nr. 150/2020 a Curţii Constituţionale, care priveşte Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2020, emisă de guvernul Orban, care a reglementat atunci şi posibilitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate în acelaşi moment cu alegerile locale.
Ordonanța a fost declarată neconstituțională, iar CCR a reținut câteva aspecte pe care trebuie să le avem în vedere la momentul acesta:
Reglementarea sistemului electoral trebuie făcută numai prin lege organică.
Parlamentul este cel care trebuie să adopte o lege organică de modificare a regulilor privind desfășurarea scrutinului electoral.
În mod excepțional, prin ordonanță de urgență, Guvernul poate interveni cu condiția respectării art. 115, alin. 6 din Constituţie, adică să nu afecteze drepturile electorale, ci doar în ideea de a îmbunătăți și nu a suprima posibilitatea de exercitare a dreptului de vot.
Problema e că toate termenele prevăzute de Legea 208/2015 au fost gândite pentru un parcurs normal, pentru alegeri la termen.
Vă dau exemplu din anul 2024: hotărârea de guvern privind stabilirea datei alegerilor a fost emisă în luna iunie, iar alegerile au avut loc în luna decembrie.
Deci cu șase luni de zile înainte. Tocmai pentru a ne putea organiza adecvat.
„Altfel, afectăm dreptul de vot”
– Asta se întâmplă în cazul alegerilor la termen. Ce ar fi dificil într-o situaţie excepţională, adică alegeri anticipate? – În momentul acesta ar trebui să avem în vedere următoarele aspecte. Exercitarea dreptului de vot prin corespondență. Aici, legea actuală spune că trebuie să te înscrii pe o listă începând din luna aprilie.
Va trebui să stabilim un interval de timp suficient pentru ca cei care vor să voteze prin corespondență să se poată înscrie, iar AEP și instituțiile statului să le asigure exercitarea acestui drept de vot. Altfel, afectăm dreptul de vot și încălcăm Constituția.
Despre secțiile de vot din străinătate
Al doilea element: organizarea secțiilor de vot în străinătate. Este simplu de rezolvat problema unde sunt ambasade și consulate. Mai greu să găsești spații adecvate și să gestionezi și costurile pentru alte secții unde sunt comunități mari de români.
Și știți bine că am avut 950 de secții la ultimile alegeri. Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să se organizeze rapid să identifice spații, să le închirieze, lucru care necesită un oarecare timp.
Și a treia chestiune: nu avem la momentul acesta un act normativ, aşa că ar trebui să ne adresăm Parlamentului, pentru că Guvernul demis nu poate adopta ordonanțe de urgență. Parlamentul ar trebui să treacă, într-o procedură rapidă, o reglementare cu niște termene derogatorii. Asta cere timp.
Chiar dacă Parlamentul ar rezolva problema aceasta în 10 zile, emiterea hotărârilor de Guvern mai durează și acelea câteva zile, deci asta ar însemna să reducem termenul de la 90 de zile la 75 de zile.
Problemele logistice, punct cu punct
Deci în cele 75 de zile ar trebui să reașezăm calendarul electoral în așa fel încât toată lumea să poată vota, să nu fie încălcat dreptul de a-și exprima opțiunea prin vot a niciunei persoane.
Din punct de vedere logistic, vorbim despre:
problema organizării votului în străinătate
a votului prin corespondență
problema producerii buletinelor de vot într-un termen mai scurt, termene mai scurte pentru organizarea birourilor electorale centrale şi a celor de circumscripţie
termene adecvate în cadrul cărora cei care sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă în derularea procesului electoral se pot adesea instanțelor de judecată.
De cât timp au nevoie alegătorii să se înscrie pentru vot prin corespondenţă
– Legea spune că înscrierea pentru vot prin corespondenţă se poate face, începând din luna aprilie, cu 45 de zile înainte votul efectiv. Deci, ar exista posibilitatea… – Răspunsul dat de Curtea Constituțională este că un termen foarte scurt în cadrul căruia cetățenii care vor să-și exercite dreptul de vot prin corespondență nu au timp să se înscrie, să ia cunoștință, este un termen care poate afecta exercițiul dreptului de vot.
– În cazul în care preşedintele ar decide alegeri anticipate, perioada de 45 de zile se respectă…. – De acord. Dar toți cei care ar putea să utilizeze votul prin corespondenţă trebuie să aibă un timp suficient pentru a se înscrie.
Legea spune că, de la 1 aprilie până la data organizării alegerilor, este un termen suficient. Dar, când ai șapte luni, e într-un fel, iar când ai doar 20 de zile sau 30 de zile este altfel.
– Perioada de înscriere a alegătorilor pentru votul din corespondență debutează la 1 aprilie și se încheie cu 45 de zile înainte de vot. – În anul electoral. Uitați-vă în lege! Noi nu suntem în anul electoral. Deci acel termen cu luna aprilie a fost gândit pentru alegeri care au loc la termen, nu pentru alegeri care sunt anticipate.
În cazul anticipatelor, e vorba de termenul foarte scurt în cadrul căruia trebuie să se înscrie cei care participă la vot prin corespondență. Asta trebuie să reglementăm.
Ar putea să se înscrie începând de a doua zi după declanşarea procedurii (de dizolvare a Parlamentului, n.r.) până cu 45 de zile înainte de vot. Dar poate, dacă avem capacitatea logistică necesară să putem transmite oamenilor buletinul de vot şi ei să-l retrimită biroului electoral.
Asta trebuie reglementat. Trebuie să stabilim prin lege că oamenii se pot înscrie de a doua zi până cu 25, 30, 45 de zile înainte. Vom face o analiză pentru a vedea dacă se poate derula tot procesul.
Mai puţine semnături, într-un termen mai scurt?
– De ce spuneţi că e nevoie de o ordonanță de urgență? Organizarea alegerilor se face prin hotărâre de guvern. – Pentru că este nevoie de o modificare a Legii 208/2015 pe chestiuni care privesc termene. Mai departe, hotărârile de guvern – cele cinci care se dau întotdeauna la alegeri – sunt ușor de adoptat.
Acolo avem doar o singură chestiune care de regulă a fost încălcată: nu s-a respectat timpul necesar realizării procedurii de transparență. Pentru că sunt acte cu caracter normativ, ele trebuie să stea în transparență cel puțin 10 zile. Putem să decidem că data de transparență este o situație excepțională, dar și asta are nevoie de o reglementare.
Iar tot legat de exercițiul dreptului de vot, noi trebuie să creăm condiții diasporei și să deschidem, dacă se poate, cele 950 de secții de la ultimile alegeri prezidențiale. Ca să poată să-și exercite tot dreptul de vot.
Țuțuianu spune că alegeri mai rapide înseamnă și alegeri mai scumpe
– Asta nu e o chestiune care ține de organizarea instituției, şi nu de schimbarea unor legi? – Ţine de organizare, dar şi de timp. Și costurile procesului electoral vor fi probabil mai mari dacă vom găsi rapid niște spații în care să putem să organizăm birourile electorale.
Noi trebuie să aducem la cunoștința cetățenilor cu domiciliul din străinătate care e cea mai apropiată secție. Dacă nu există consulat sau ambasadă în zona respectivă, acolo unde sunt comunități mari de români, ei ar putea cere înființarea unei secții de vot.
Cu siguranță, asta va face mai scump procesul, pentru că, în general, ca să poți să organizezi de azi pe mâine secțiile de vot în maniera aceasta, ar trebui să te duci să închiriezi spaţii private. Multe secții de vot din străinătate au fost organizate în hoteluri.
Eu am votat, de exemplu, în turul I al alegerilor prezidențiale în 2024, în Elveţia, lângă aeroport, într-un hotel, la etajul 8. Spre exemplu, producția buletinelor de vot şi transmiterea lor în străinătate înseamnă, pe lângă costuri, şi timp. Şi s-ar putea să avem anumite dificultăți și din acest punct de vedere.
Analizează ce trebuie făcut pentru anticipate
În Autoritate, la momentul ăsta, analizăm experiențele noastre anterioare. Lucrăm preventiv să vedem ce trebuie modificat şi cum. În calendarul acesta electoral avem două categorii de termene.
1. Termene care sunt stabilite prin lege și care nu pot fi modificate decât prin lege
2. Termene care sunt stabilite prin hotărâre de guvern. Cele din urmă ne stau la îndemână.
O altă problemă ar putea fi legată de numărul de semnături necesare. OSCE a spus că şi în 2024, și în 2025, numărul mare de semnături care ar trebui strânse pentru a susține o candidatură la alegerile parlamentare sau prezidențiale reprezintă un impediment pentru unele partide politice mici și candidați.
În cazul anticipatelor, semnăturile ar trebui strânse într-un termen mai scurt și, probabil, ar trebui să modificăm Legea 208/2015 și să stabilim că nu mai este nevoie de 1% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală, ci de un număr mai mic.
În așa fel încât să putem da posibilitatea tuturor partidelor politice, inclusiv cele mici, candidaților independenți, să se poate conforma acestei cerințe.
– Impedimentele nu sunt uşor de corectat? – Relativ uşor. Am putea să ajungem cu partidele politice din Parlament la concluzia de a sprijni un astfel de demers. Dar e posibil şi ca un partid politic să invoce, de pildă, că nu sunt suficiente garanţii că toată lumea va putea vota, să facă o sesizare la CCR şi să poată bloca procesul. Asta consumă timp.
